Știri Biciclete în oraşe

Ljubljana se inspiră din modelul olandez

Ljubljana se numără printre capitalele europene care le sunt cele mai accesibile bicicliştilor şi care au investit cel mai mult în acest sistem ecologic de transport. Un interviu cu Lea Ružič, preşedintele Reţelei Bicicliştilor din Ljubljana.

Publicat pe 26 februarie 2018 la 09:36

În ultimii ani, Ljubljana se afirmă ca fiind capitala europeană a bicicliştilor. Având 73 de kilometri de piste pentru biciclete şi 133 de kilometri de străzi accesibile bicicliştilor, oraşul se poate lăuda cu o cotă a transportului pe biciclete de 13% (procentul deplasărilor care au loc pe bicicletă) şi un indice de congestie de 16% (timpul de transport suplimentar comparativ cu o situaţie de trafic zero).

Elementul central şi simbolul reformei urbane a fost transformarea în arteră pietonală şi reconfigurarea Bulevardului Slovenska Cesta, unul dintre principalele şosele ale oraşului.

În perioada 2003 – 2014. oraşului i s-a acordat Premiul pentru Săptămâna Europeană a Mobilităţii (EMW) – datorită măsurilor adoptate pentru promovarea folosirii bicicletelor în oraş –, iar în 2018 Ljubljana a obţinut locul al doilea al Premiului Comisiei Europene pentru oraşele cele mai accesibile 2018, precum şi primul Premiu pentru Turism Responsabil acordat de World Travel Market. Oraşul s-a situat pe locul opt în  clasamentul CoPENHAGENIZE INDEX 2017,care determină cele mai potrivite oraşe pentru ciclismul urban în funcţie de o serie de criterii, precum cultura ciclistică, moderaţia traficului, existenţa infrastructurii, procentul deplasărilor cu bicicleta dintre modurile de circulaţie urbană.

Pentru a afla situaţia din Ljubljana, ne-am întâlnit cu Lea Ružič, preşedinta asociaţiei Ljubljanska kolesarska mreža (Reţeaua Bicicliştilor din Ljubljana), o organizaţie care face parte din FederaţiaEuropeanăa Bicicliştilor, ale cărei filiale stimulează pe plan regional mobilitatea sustenabilă.

Newsletter în limba română

Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa: În primul rând, ce este şi cu ce se ocupă asociaţia dumneavoastră?

Lea Ružič: Reţeaua Bicicliştilor din Ljubljana este o organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în anul 2000, având obiectivul principal de îmbunăţire a condiţiilor ciclismului urban în Ljubljana. Iniţial ne-am concentrat doar pe evenimente şi proteste pentru a cere îmbunăţirea pistelor pentru biciclete, dar astăzi avem şi alte proiecte, organizăm plimbări cu bicicleta şi alte activităţi pentru promovarea şi încurajarea folosirii bicicletelor.

Cum apreciaţi calitatea ciclismului urban în Ljubljana?

Nu este uşor să spun. Avem condiţii mai bune comparativ cu alte ţări europene în care bicicletele sunt folosite mai puţin, dar suntem încă mult în urma statelor mai avansate, precum Olanda, Danemarca, Suedia, poate chiar Germania.

Doar în Ljubljana sunt niveluri de calitate diferite. Este adevărat că sunt unele piste de biciclete din anii 1960 şi 1970, de nivel înalt, construite la standarde daneze; şi dintre pistele construite în ultima perioadă, unele sunt exemple bune.

În ultimii ani, situaţia în centrul oraşului s-a ameliorat enorm în privinţa pistelor şi existenţei locurilor de parcare. Şi sistemul utilizării în comun a bicicletelor (bike sharing) s-a dovenit a fi un succes şi este utilizat pe larg.

Dumneavoastră evocaţi niveluri calitative diferite, dar oricum Ljubljana ocupă locul opt în clasamentul CoPENHAGENIZE INDEX 2017, referitor la ciclismul urban în oraşele europene...

Este adevărat, Ljubljana este printre primele zece oraşe europene la capitolul utilizării bicicletelor, mai ales datorită cotei relativ mari a deplasărilor urbane cu bicicleta, dar, în opinia noastră, acest lucru nu se datorează condiţiilor favorabile în mod special ciclismului – chiar dacă oraşul, plan şi de mici dimensiuni, favorizează în mod natural acest lucru –, ci mai degrabă pe fondul calităţii inferioare a transporturilor publice şi a tradiţiei în sensul ciclismului urban.

Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat de exemplu în Marea Britanie, aici nu a existat soluţie de continuitate privind folosirea bicicletei după apariţia automobilului. Totuşi, multe persoane încă merg pe biciclete, inclusiv tineri, vârstnici şi femei, ceea ce este un lucru bun. Oricum, să fim serioşi, toate oraşele olandeze ar trebui să fie în top zece în locul nostru, dat fiind că nu ne apropiem de nivelul lor.

Care sunt punctele cele mai criticate?

În zonele situate la periferie, sunt multe situaţii inadecvate, precum: lipsa de continuitate a pistelor pentru biciclete (pistele dispar pur şi simplu sau duc spre zone în care bicicletele sunt interzise); benzile pentru biciclete construite pe străzi sunt prea înguste, nefiind conforme standardelor de confort şi siguranţă; pistele pentru biciclete de pe trotuare sunt marcate printr-o simplă linie, ceea ce creează conflicte cu pietonii şi situaţii dificile la intersecţii şi în punctele de traversare; întreţinerea pistelor şi benzilor pentru biciclete poate fi o problemă, mai ales în cazul celor învechite şi în timpul iernii; deplasarea cu bicicleta nu este în totalitate lipsită de riscuri, dovadă că nu sunt mulţi copiii care practică această activitate.

Ljubljana duce lipsă şi de spaţii pentru parcarea bicicletelor, mai ales de locuri sigure (în apropierea gărilor, şcolilor şi în zonele de periferie), şi nu există nicio parcare păzită nicăieri în oraş. Chiar şi legăturile între zonele rurale ori între suburbii şi oraş este problematică; nu sunt piste pentru distanţe lungi bine conectate, ci doar fragmente de piste lipsite de continuitate şi având calitate inferioară.

La modul general, da, există zone de infrastructură foarte bune, dar sunt eclipsate de cele inadecvate.

În ce aspecte observaţi posibilităţi de îmbunătăţiri majore?

Ljubljana a înregistrat progrese în materie de mobilitate sustenabilă, şi nu doar în cazul bicicletelor. În ultimii ani au fost introduse benzi preferenţiale pentru autobuze, reglementări mai riguroase pentru parcare, au fost construite zone pietonale, servicii de interschimb, carduri inteligente pentru mobilitate, sisteme de utilizare în comun a bicicletelor (bike sharing), autobuze mai curate, a fost îmbunătăţită reţeaua, au fost activităţi în cursul Săptămânii Europene a Mobilităţii etc. Există numeroase posibilităţi de optimizare în domeniul serviciului de transport public şi în privinţa conectivităţii reţelei de piste pentru biciclete. Problemele mai mari privind mobilitatea în Ljubljana sunt legate de transporturile din numeroasele suburbii spre oraş, unde se concentrează cele mai multe locuri de muncă. Transportul se realizează cu maşini private, întrucât drumurile sunt bune în timp ce căile ferate sunt mediocre. Nu există suficientă coordonare între planificarea mobilităţii la nivel naţional şi local, pentru care, în prezent, Ljubljana are nevoie de susţinere din partea statului în scopul realizării transferului de la autovehicule la alte mijloace de transport în interiorul oraşului.

Cum priviţi politica locală în cazul bicicletelor?

În mod clar, bicicleta are un rol în sistemul de transport, dar avem impresia că în faza de planificare îi sunt acordate standarde minime şi că nu este considerată o prioritate. Vestea bună este că anul acesta vor fi alocate fonduri considerabile pentru îmbunătăţirea infrastructurii destinate bicicletelor (circa şase milioane de euro).

Cum vă poziţionaţi în raport cu activităţile administraţiei locale?

Scopul asociaţiei noastre este îmbunătăţirea condiţiilor de ciclism urban în Ljubljana, prin urmare, în măsura în care Primăria acţionează în această direcţie, noi susţinem orice tip de activitate care să conducă spre acest obiectiv.

În cazul în care Primăria adoptă decizii contraproductive popularizării utilizării bicicletelor, precum favorizarea traficului motorizat sau planificarea infrastructurii de slabă calitate, noi transmitem că nu suntem de acord; cu toate acestea, în prezent, cel mai important principiu al nostru este colaborarea, astfel că după o perioadă din trecut în care ne plasam în opoziţie faţă de administraţia locală, ne-am dat seama că prin cooperare ajungem la o situaţie de câştig pentru ambele părţi.

În viitor, am vrea să reuşim să participăm alături de Primărie la dezvoltarea de proiecte în sensul îmbunătăţirii vizibilităţii activităţilor noastre şi popularizării folosirii bicicletei

Lider în regiune

Angajamentul Sloveniei în sensul mobilităţii sustenabile a adus ţara în poziţia de coordonator al cooperării regionale în acest domeniu. În octombrie 2013, a organizat reuniunea intitulată “Ciclism în Europa Centrală şi de Est” ("Cycling in Central and Eastern Europe"), care a condus în 2016 la înfiinţarea asociaţiei CIVINET din care fac parte, în afară de Slovenia şi Croaţia, şi Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Împreună cu Italia, Slovenia a activat Grupul european de cooperare teritorială (@GECTGO), pentru revitalizarea regiunii transfrontaliere între Gorizia, Nova Gorica şi Šempeter Vrtojba, proiect finanţat cu 10 milioane prin programul Interreg Italia-Slovenia. În acest cadru, proiectul “ISONZO-SOČA” are ca scop punerea în valoare a zonei râului Isonzo/Soča în termeni de turism sustenabil, cu o reţea de piste pentru biciclete şi excursii, un element important al primului “parc urban transfrontalier”.

Parlamentul European

Mai multe biciclete pentru toată lumea

Încă de la începutul anilor 2000, Parlamentul European a propus Comisiei Europene măsuri de reducere a fiscalităţii în cazul bicicletelor pentru a promova utilizarea şi pentru a aborda “problemele presante privind mediul înconjurător şi mobilitatea”. Între timp, diverse studii au confirmat toate beneficiile pe care o cotă modală ciclistă de 25% le-ar oferi oraşelor, dincolo de stimulentele ocupaţionale şi de economisirea fondurilor publice mai ales în sistemul medical. În decembrie 2017, a fost prezentat un proiect de rezoluţie al Parlamentului European în sensul lansării de către Comisia Europeană a investiţiilor într-un plan sustenabil de mobilitate pentru utilizarea bicicletelor. De altfel, toate statele Uniunii Europene intră sub incidenţa Directivei 50/2008/CE privind limitele concentraţiilor de particule poluante, pentru care a fost sancţionată Italia, care din păcate ocupă primul loc la nivel european la numărul persoanelor decedate.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect