Mobilitate urbană sustenabilă: Uniunea Europeană premiază Balcanii

Foto: European Mobilty Week
Foto: European Mobilty Week

Diverse iniţiative privind mobilitatea sustenabilă în Europa au avut şi vor avea originea în Balcani. O analiză

În ultimii ani, Uniunea Europeană este foarte atentă la tema mobilităţii sustenabile. Acest lucru este demonstrat de ansamblul resurselor puse la dispoziţie, de numărul important de anunţuri şi programe, de activitatea normativă intensă. În momentul de faţă, atenţia Uniunii Europene se îndreaptă în special asupra sistemelor multimodale, adică utilizarea integrată a mai multor mijloace de transport în cursul unei singure călătorii.

Transporturile multimodale reprezintă unul dintre instrumentele care pot contribui la eliminarea carbonului din sistemul transporturilor, spre exemplu transferând pe calea ferată o parte din deplasările efectuate de autovehicule, iar în mijloace de transport colective şi/sau utilizate în comun în cazul celor efectuate cu vehicule private. Comisarul european al Transporturilor, Violeta Bulc, a numit 2018 “anul european al sistemelor multimodale”. În acest context, Comisia Europeană se va angaja la mai multe niveluri pentru a face astfel încât acest principiu să găsească o implementare din ce în ce mai efectivă în interiorul sistemelor de transport din UE.

Reuniuni în 2018, anul european al sistemelor multimodale

Calendarul reuniunilor este încărcat, iar diverse iniţiative au loc în Balcani. S-a început pe 20 martie la Sofia, prin Conferinţa de nivel înalt pe tema Transportului Feroviar European Multimodal (High-level Conference on European Multimodal Freight Transport), care a reunit operatorii din industria de profil.

În perioada 25-27 aprilie, miniştri din statele membre, europarlamentari şi, în general, toate părţile din sector, întâlnit în Ljubljana, în cadrul evenimentului TEN-T Days Connecting Europe (Zilele TEN-T pentru Conectarea Europei, acronimul TEN-T se referă la Trans-European Network-Transport, Reţeaua transeuropeană de Transport, a cărei axă de susţinere este reprezentată de nouă coridoare principale de infrastructură din UE).

Pe 14-15 mai va fi rândul oraşului Nicosia, care va găzdui a cincea ediţie a Conferinţei Europene pe tema Planurilor de Mobilitate Urbană Sustenabilă (5^ European Conference on Sustainable Urban Mobility Plans, SUMP). Conferinţa reprezintă un important moment de discuţii între numeroşii interlocutori implicaţi în actualizarea proiectelor în acest domeniu, setul de principii generale, liniile de ghidare şi bune practici cu care Uniunea Europeană îndrumă localităţile europene spre elaborarea planurilor de transport urban moderne şi sustenabile. Aşteptările sunt mari, dacă se ţine cont de faptul că la a patra Conferinţă, desfăşurată la Dubrovnik în 2017, au fost 450 de participanţi.

Premiile Săptămâna Europeană a Mobilităţii (EuropeanMobilityWeek) şi SUMP

De curând, zona Balcanilor a devenit principalul interlocutor în materie de mobilitate sustenabilă, nu doar pentru că a fost scena unor importante manifestări ecologice, ci şi datorită obiectivelor atinse la nivel practic. Dovada este în faptul că, anul acesta, oraşul grec Igoumenitsa şi cel român Turda au câştigat două dintre cele trei premii pe care Comisia Europeană le acordă oraşelor care sunt ‘cele mai sustenabile’ din UE: Igoumenitsa – 25.000 de locuitori, situat pe coasta nord-vestică a Greciei, la periferia regiunii Epir – a primit distincţia Săptămâna Europeană a Mobilităţii pentru oraşe mici (EuropeanMobilityWeek Awardfor smaller cities); în schimb, Turda – oraş din Transilvania cu o populaţie de 55.000 de locuitori – a primit al şaselea “Premiu SUMP” (6^SUMP Award). Premiile au fost decernate la Bruxelles pe 21 martie, de către comisarul UE al Transporturilor, Violeta Bulc, şi de directorul general pentru Mediu, Daniel Calleja.

Premiul “Săptămânii Europene a Mobilităţii” (EuropeanMobilityWeek Award) este destinat oraşului care în timpul Săptămânii Europene a Mobilităţii – campanie care se desfăşoară anual în perioada 16-22 septembrie – promovează în modul cel mai eficient conceptul de mobilitate urbană sustenabilă în rândul populaţiei rezidente. Este vorba de o campanie care are din ce în ce mai mulţi participanţi (peste 2.500 de adezioni la ultima ediţie), care le oferă oraşelor europene posibilitatea de a testa concret măsuri sustenabile de transport alternativ şi de a obţine reacţii din partea locuitorilor. În anul 2017, Săptămâna Europeană a Mobilităţii a fost dedicată temei Mobilitate curată, în comun şi inteligentă.

În schimb, Premiul SUMP se acordă oraşului care îşi proiectează viitoarea mobilitate în stil sustenabil, elaborând un plan de transporturi care să facă operaţionale efectiv indicaţiile din Pachetul PUMS (trebuie notat că acronimul PUMS indică atât acţiunile /conceptele directoare trasate de Uniunea Europeană în materie de planificare urbană sustenabilă, cât şi planurile de transport elaborate ulterior de oraşe la modul concret, aderând la sugestiile UE). În fiecare an, Premiul SUMP pune în valoare un aspect specific legat de planificarea sustenabilă.

Igoumenitsa, primul câştigător al Premiului ‘oraşe mici sustenabile’

Igoumenitsa s-a afirmat drept câştigător al Premiului Săptămânii Europene a Mobilităţii pentru oraşe mici întrucât a ştiut să implementeze iniţiative convingătoare, complete şi cu un amplu spectru geografic, implicând nu doar locuitorii oraşului şi ai districtului respectiv, ci şi pe cei din localităţile învecinate mai mici. Foarte apreciate au fost măsurile de genul transportului gratuit cu autobuzul în intervale orare determinate, evenimentele pentru biciclişti organizate în zona de coastă a oraşului, excursiile cu caracter naturalist-cultural, precum şi realizarea unui concurs de fotografie în mediile de socializare online cu tema cea mai bună imagine de mobilitate sustenabilă pe bicicletă.

Oraşul s-a remarcat şi prin activităţile educaţionale desfăşurate în şcolile primare (seminarii, expoziţii), în cursul cărora copiii au putut învăţa nu doar despre beneficiile pe care mobilitatea sustenabilă le are asupra mediului, ci şi despre cele pentru sănătate. Recunoaşterea obţinută de oraşul Igoumenitsa constituie o noutate, dat fiind că în trecut doar marile oraşe europene concurau pentru Premiul Săptămânii Europene a Mobilităţii. În schimb, începând de anul acesta, la categoria marilor oraşe (la care a câştigat Viena) a fost adăugată cea a orăşelelor cu mai puţin de 50.000 de locuitori.

Turda, planificarea inteligentă

Oraşului român Turda i-a fost acordat Premiul SUMP datorită unor proiecte de planificare clare şi de termen lung, care conţin obiective concrete, cuantificabile şi susţinute de o acoperire financiară credibilă. Oraşul a reuşit să câştige în faţa unor concurenţi de o anumită anvergură, precum Milano şi Manchester.

Oraşul Turda s-a remarcat în principal prin propunerile avansate în domeniul mobilităţii prin coparticipare, propuneri care sunt cu atât mai ambiţioase şi mai bine structurate ţinând cont de dimensinile relativ mici ale oraşului. Practic, este vorba de următoarele iniţiative: asfaltarea completă a suprafeţelor stradale; construirea de piste pentru biciclete; sisteme de folosire în comun a maşinilor şi bicicletelor (car & bike sharing) inclusiv cu modele electrice, distribuirea cât mai eficientă a staţiilor pe teritoriu; hartă unică pentru sistemul bicicletelor în comun şi transportului cu autobuzul; introducerea de autobuze electrice; reducerea tarifelor la transportul în comun; modernizarea principalelor artere pentru transport public şi optimizarea staţiilor; proiecte complementare privind utilizarea în comun a maşinilor şi construirea de parcări inteligente; introducerea unei taxe speciale pentru vehiculele poluante.

Rezultatele aşteptate sunt la fel de ambiţioase precum planul: se estimează că şapte locuitori din zece aleg să utilizeze transportul alternativ. Dar diminuarea ratei de folosire a maşinilor particulare nu va fi uşoară.

Oraşul Turda a fost premiat şi pentru caracterul puternic participativ al procesului de planificare. Practic, fiecare proiect a fost elaborat prin implicarea amplă a locuitorilor, care au luat parte la întâlniri periodice şi la reuniuni publice.

Oraşul a elaborat un plan robust şi în privinţa finanţării, stabilind folosirea în comun a fondurilor municipale şi a finanţării prin Fondul European pentru Dezvoltarea Regională. Dincolo de valoarea lor propriu-zisă, propunerile formulate de oraşul Turda au fost apreciate şi pentru că sunt uşor de aplicat în alte zone. Oraşul a fost ales şi pentru că este un potenţial model de inspiraţie pentru alte orăşele de aceleaşi dimensiuni.

În ultimul rând, nu trebuie omis faptul că Turda a participat la evenimentul Zilele TEN-T 2017 (Reţeaua Transeuropeană de Transport), pentru a obţine finanţare destinată proiectelor de integrare a oraşului în patru dintre cele nouă coridoare transnaţionale multimodale din Uniunea Europeană.

Chiar dacă mobilitatea sustenabilă este încă departe de a găsi realizarea deplină în Uniunea Europeană, din Igoumenitsa şi din Turda vin semnale încurajatoare: oraşele europene, chiar şi în zona Balcanilor, devin mai sustenabile, în special cele de dimensiuni medii şi mici (în competiţie cu oraşul Igoumenitsa pentru Premiul Săptămâna Europeană a Mobilităţii pentru oraşe mici a fost şi oraşul muntenegrean Tivat).

După cum a fost subliniat de către comisarul Transporturilor, Violeta Bulc, în cursul ceremoniei pentru decernarea premiilor, este de dorit ca oraşele câştigătoare să servească drept modele pentru stimularea altor oraşe europene. Doar multiplicarea progresivă a exemplelor bune va putea face mobilitatea sustenabilă o realitate, transformând locurile în care locuim zilnic nu doar în unele mai curate (poluarea atmosferei – cauzată în mare parte de transporturile rutiere – rămâne primul factor de risc ambiental asupra sănătăţii în Europa), ci şi în unele mai plăcute, pentru a fi vizitate ori pentru locuit.

În rest, pentru oraşele care doresc, finanţările europene nu lipsesc: este suficient să ne gândim – şi doar pentru a ne limita la iniţiative majore – că în perioada 2014-2020 resursele puse la dispoziţie prin programul Orizont 2020 (Horizon 2020) şi prin CEF (Mecanismul pentru Conectarea Europei / Connecting Europe Facility, un instrument financiar care oferă susţinere ţărilor membre în acţiunile de îmbunătăţire a reţelelor pentru transport, energie şi telecomunicaţii) se ridică la peste 950 de milioane de euro.

Tradus din italiană de Mihai Draghici

This article is published in association with Parlamentului European.

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene.

Factual or translation error? Tell us.