Neutralitatea internetului: Internet liber şi egal pentru toţi

11 aprilie 2018 – Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (Trento)

O lege adoptată recent în Statele Unite a limitat aşa-numita neutralitate a Internetului, permiţându-le furnizorilor de semnal să ofere viteză mai rapidă a traficului de date clienţilor care plătesc mai mult. Care sunt efectele în Uniunea Europeană şi în Balcani?

Imaginaţi-vă că abonamentul vostru de Internet ar fi precum cel de la televiziunea prin cablu: cu plăţi speciale pentru accesarea unor website-uri şi a anumitor servicii. Spre exemplu, imaginaţi-vă că furnizorul vostru de Internet oferă Netflix la o viteză inferioară comparativ cu alte servicii: vă veţi confrunta cu paradoxul de a fi nevoiţi să plătiţi în plus Internetul în cazul în care vreţi să accesaţi Netflix, deşi plătiţi deja abonament pentru date furnizorului.

Reglementările în vigoare privind neutralitatea accesului la Internet interziceau până acum blocarea oricărui conţinut legal, precum anumite reţele de socializare online ori aplicaţii. De altfel, furnizorii de date nu aveau dreptul de a încetini traficul de date pentru anumite tipuri de conţinut şi nu puteau crea aşa-numitul "flux rapid" pentru clienţii care plătesc mai mult.

Din cauza recentei decizii a Comisiei federale pentru comunicaţii din Statele Unite, care încalcă principiul neutralităţii accesului la Internet, toate aceste reglementări riscă să fie afectate.

Acest lucru înseamnă că furnizorii de semnal Internet nu vor mai fi obligaţi să le ofere tuturor acelaşi tip de acces la conţinut sau servicii, obligând astfel utilizatorii să plătească în plus pentru a avea acces la anumite servicii. Milioane de persoane ar putea ajunge în situaţia de a nu mai putea continua să folosească serviciile web cu care s-au obişnuit, iar problemele ar putea afecta şi companiile din domenii inovative (start-up).

Ţinând cont de consecinţele pe care această decizie le-ar putea avea asupra clienţilor furnizorilor de Internet din Statele Unite – de la încetinirea traficului de date până la necesitatea de a plăti suplimentar pentru accesul la anumite platforme online –, organizaţiile care se ocupă de protejarea drepturilor şi libertăţilor în domeniul online se tem că hotărârea luată în SUA ar putea fi adoptată şi de guvernele altor ţări.

Piaţa Uniunii Europene, care are peste 500 de milioane de potenţiali consumatori, este protejată de principiile privind neutralitatea reţelei online aprobate în 2016, obligatorii pentru toţi operatorii naţionali de telecomunicaţii.

Cu un an înainte de intrarea în vigoare a acestor reglementări, peste 50.000 de persoane din întreaga Europă au susţinut iniţiativa de protejare a neutralităţii Internetului. Wienke Giezeman este una dintre aceste persoane. Cofondatorul şi directorul general al companiei The Things Industries a participat în vara anului 2015 la campania de sensibilizare intitulată “Să salvăm Internetul, să protejăm neutralitatea domeniului online în Europa”.

În timp ce instituţiile europene elaborau regulile privind neutralitatea Internetului, activişti, jurnalişti, asociaţii media şi numeroase alte persoane au organizat dezbateri pentru a stabili reguli adaptate şi corecte.

Atunci când, în 2015, a fost publicat proiectul de regulament şi când Organismul autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice a lansat o dezbatere, activiştii participanţi la campania menţionată mai sus au trimis 510.385 de comentarii pentru acest proiect. Comentariile lor şi numeroasele discuţii pe tema aspectelor legale ale reglementărilor au contribuit la crearea unor norme europene pentru protejarea neutralităţii spaţiului online.

Utilizatorii europeni sunt în siguranţă

După votul din Parlamentul European în 2015, principiul neutralităţii Internetului a început să fie aplicat oficial din 30 aprilie 2016 în statele membre ale Uniunii Europene. Neutralitatea Internetului nu este doar garanţia succesului pe piaţa digitală unică, ci presupune şi că toţi locuitorii celor 28 de state membre pot folosi în acelaşi mod serviciile online.

Wienke Giezeman subliniază că în Uniunea Europeană nu sunt iminente modificările în cazul respectării neutralităţii Internetului şi, din punctul său de vedere, decizia SUA nu va avea repercusiuni asupra UE. “Cred că actuala situaţie va face mai puternică poziţia UE, deoarece în anii următori va deveni mai clar care sunt consecinţele deciziei americane privind neutralitatea Internetului”.

Cu toate acestea, şi în cadrul Uniunii Europene există cazuri de încălcări ale acestor reglementări, în ţări precum Suedia şi Germania, acestea fiind precedente negative. Unul dintre cei mai mari operatori suedezi de telefonie mobilă oferea, spre exemplu, împreună cu abonamentul, acces nelimitat la aplicaţii precum Facebook, Instagram, Spotify, un caz despre care a scris recent şi cotidianul The New York Times. Tarifarea zero, care constă în oferirea de acces gratuit – fără consum de date mobile – la unele platforme de socializare online, pe de o parte, încalcă neutralitatea Internetului deoarece privilegiază utilizarea doar a unor tipuri de conţinut şi generează un acces online filtrat de intenţiile marilor platforme online; pe de altă parte, departe de a reprezenta o practică generoasă, presupune plăţi făcute de clienţi nu cu bani, ci prin furnizarea de informaţii şi date personale.

Wienke subliniază că aplicarea reglementărilor este în resortul instituţiilor naţionale. Cele mai multe reglementări, precum blocarea accesului ori încetinirea vitezei semnalului, sunt foarte clare şi nu au marje de interpretare. O excepţie este cea privind tarifarea zero, care este o sursă de preocupare. Wienke aminteşte că decizia de acum doi ani privind neutralitatea accesului la Internet poate fi considerată o victorie. “Au existat câteva reclamaţii, cele mai multe legate de tarifarea zero. Cred că vor fi mereu motive pentru a lupta, dar dacă în acest moment comparăm situaţia cu cea din Statele Unite, pot spune că sunt foarte fericit de reglementările noastre”, afirmă Wienke.

În ţările europene în care nu se aplică încă reglementările Uniunii Europene, legile privind neutralitatea Internetului derivă din cele valabile pentru comunicaţiile electronice. “În legea privind comunicaţiile electronice din Republica Serbia, printre obiectivele şi principiile de reglementare a comunicaţiilor electronice a fost inclusă posibilitatea ca utilizatorii finali, în timpul folosirii reţelelor publice de comunicaţii şi a serviciilor, să participe şi să distribuie în mod liber informaţiile, utilizând ce aplicaţii şi servicii doresc. Nu a fost menţionată explicit neutralitatea Internetului, dar este clar că acest conţinut este înscris în principiile legii”, subliniază Bojan Perkov, expert la Fundaţia policy SHARE.

În privinţa modului în care noile reglementări din SUA se aplică în regiunea Balcanilor, Bojan Perkov subliniază că, deocamdată, nu va exista o influenţă directă asupra utilizatorilor de Internet în această zonă: “Dar dacă această politică va fi aplicată în naţiunea în care s-a născut Internetul, acest lucru ar putea împinge numeroase alte guverne din lume să lanseze proceduri similare”.

Una dintre chestiunile referitoare la principiile neutralităţii Internetului se referă la destinul dezvoltării companiilor din domeniul tehnologiei informaţionale. Modificarea reglementărilor ar putea influenţa nu doar obiceiurile noastre în utilizarea anumitor servicii, ci şi ar putea împiedica dezvoltarea companiilor inovative în domeniul tehnologiei informaţionale (start-up).

Bojan Perkov, a cărui fundaţie a inaugurat recent o campanie online intitulată “În reţea”, cu obiectivul de a orienta publicul asupra acestor chestiuni şi a celor privind drepturile digitale, explică situaţia în acest mod: “Noile firme de pe piaţa Tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii (ICT), aşa-numitele companii de tip start-up, nu au la început bani pentru a le plăti furnizorilor de Internet accesul la ‘fluxul rapid’, adică direcţionarea în mod prioritar a traficului de date spre propriile aplicaţii şi platforme online. Prin diminuarea gradului de neutralitate, concurenţa ar fi afectată mult, deoarece companiile mici nu ar putea intra în competiţie cu firme mari, care au deja un număr mare de utilizatori şi mijloace pentru a plăti viteza mare a traficului de date”.

În vara anului 2014, în prima stagiune, al cincilea episod al emisiunii Last Week Tonight , a lui John Oliver, a devenit în mod neaşteptat viral. Comicul britanic nu vorbea de o temă cunoscută, despre o persoană celebră, ori despre politica mondială. Tema episodului era neutralitatea Internetului: utilizatorii de servicii online din Statele Unite erau invitaţi să devină apărători ai propriilor drepturi pentru a avea acces egal la serviciile Internet. John Oliver a reuşit în acest fel să introducă subiectul în casele utilizatorilor de rând. Cu toate acestea, după trei ani, modificarea temută atât de mult din al cincilea episod al seriei s-a produs.

Cetăţenii americani s-ar putea confrunta în curând cu schimbări majore în modul în care folosesc Internetul şi, după cum explică Bojan Perkov, ar putea plăti preţul. Pe de altă parte, experţii europeni amintesc că Europa menţine o poziţie stabilă privind protejarea neutralităţii Internetului. În momentul de faţă, nu este clar dacă decizia Statelor Unite va împinge guvernele altor ţări să reanalizeze reglementările privind neutralitatea Internetului, dar presa anticipează că dezbaterea privind neutralitatea reţelei va fi activă şi anul acesta.

Tradus din italiană de Mihai Draghici

This article is published in association with Parlamentului European.

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene.

Factual or translation error? Tell us.