România: România: reforma justiţiei generează preocupări pentru UE

București, noiembrie 2017. Protest împotriva reformei justiției guvernamentale.
București, noiembrie 2017. Protest împotriva reformei justiției guvernamentale.
8 martie 2018 – Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (Trento)

Comisia Europeană şi Parlamentul European au demonstrat că au anumite preocupări privind reformele justiţiei efectuate la Bucureşti. Printre opţiunile luate în considerare se numără condiţionarea acordării de fonduri europene de respectarea normelor statului de drept.

Sunt în creştere preocupările Uniunii Europene faţă de România, stat membru din anul 2007 care în ultima perioadă a fost afectat de ample proteste de stradă pentru apărarea – după cum spun manifestanţii – independenţei justiţiei faţă de politică.De când a câştigat alegerile în decembrie 2016, Partidul Social-Democrat a manifestat un interes mare faţă de sistemul judiciar, lansând proceduri pentru ample reforme asupra legilor justiţiei. Acest lucru a generat protestele a zeci de mii de persoane faţă de "politicienii corupţi" care “vor să încetinească eforturile împotriva corupţiei", fiind contestat în mod special liderul social-democrat Liviu Dragnea, adevăratul prim-ministru din umbră, care vrea să îşi rezolve propriile probleme judiciare îngrădind independenţa magistraţilor.În ultimii ani, România a înregistrat progrese importante în combaterea corupţiei. Au fost trimise în justiţie sute de persoane, printre care se numără parlamentari, magistraţi, miniştri şi directori ai companiilor de stat. Aceste eforturi au fost lăudate de la Bruxelles.

Dezbaterea din PE Miercuri, 7 februarie, în Parlamentul European a avut loc o dezbatere pe tema reformelor justiţiei din România. Fragmente video din timpul dezbaterii.

Cu toate acestea, relaţiile Executivului român cu reprezentanţii Comisiei Europene şi Parlamentului European nu au fost niciodată mai tensionate decât acum.În urmă cu câteva săptămâni, ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, s-a deplasat la Strasbourg pentru întâlniri atât cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cât şi cu europarlamentari din cadrul grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor. Aceste întrevederi au avut loc înaintea sesiunii plenare din 7 februarie a Parlamentului European, în care un punct de pe ordinea de zi a fost dedicat “desfăşurării reformelor în sistemul judiciar din România şi eventualelor ameninţări la adresa statului de drept".

Conform site-ului pentru analize Politico, citat de presa română, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-ar fi sugerat ministrului român ca propunerile de modificare a legilor justiţiei să fie trimise Comisiei de la Veneţia, pentru acordarea unui aviz despre ele. Comisia de la Veneţia este un organism consultativ al Consiliului Europei care a fost sesizat şi în legătură cu modificările în domeniul justiţiei aplicate în Polonia.La rândul său, Tudorel Toader ar fi argumentat că modificările propuse – şi cele aprobate deja – sunt conforme cu standardele europene şi că preocupările europenilor privind reformele justiţiei din ţara lui ar fi rezultatul unor dezinformări despre România care ar avea loc la nivel european. Tocmai din această cauză, Tudorel Toader a anunţat şi că în curând va fi înfiinţat în cadrul Ministerului pe care îl conduce un departament pentru îmbunătăţirea comunicării cu instituţii din străinătate.

Revenit în ţară, Tudorel Toader a declarat că a oferit clarificări despre sistemul judiciar din România, despre legile justiţiei, despre modificările aduse Codului Penal, despre modificările în cazul legilor privind conflictul de interese şi incompatibilităţile. “Personal, cred că a fost bine că am mers la Bruxelles”, a declarat Toader, declarându-se însă dezamăgit privind dezbaterea din Parlamentul European, care în opinia sa a fost prea politizată.La şedinţa plenară despre care s-a discutat atât de mult, organizată în Parlamentul European pe 7 februarie, au participat europarlamentari români care fac parte din actuala opoziţie, dar şi din majoritatea parlamentară care susţine actualul Guvern român.Traian Ungureanu, membru al grupului Popularilor Europeni, a subliniat că social-democraţii români afirmă că reformează justiţia pentru a o alinia standardelor europene, dar “în normele europene pe care le invocă nu este scris în niciun loc că un guvern poate modifica legile în funcţie de propriile interese. Iar actualele noastre legi nu convin Guvernului în funcţie, pentru că nu îi scot pe liderii politici de sub incidenţa legilor”.

Pentru Norica Nicolai, din grupul ALDE, dimpotrivă, “toate amendamentele în cazul celor trei legi ale justiţiei sunt răspunsuri la probleme şi necesităţi urgente ale sistemului judiciar român, fiind conforme cu standardele europene”, explicând că ar fi fost efectuate “în mod transparent, pe cale parlamentară, cu implicarea tuturor celor care trebuiau implicaţi”. Apoi, Norica Nicolai s-a adresat pe un ton polemic actualului comisar european al Justiţiei, Vera Jurova. ”Ce a făcut atunci când sute de persoane au fost trimise în mod abuziv la închisoare, după care au fost achitate? Ce a făcut când foarte mulţi cetăţeni au fost interceptaţi ilegal, când au fost implicate serviciile secrete în procese?”.Vera Jurova a replicat argumentând că membrii Comisiei Europene cred că încă este posibil ca procesul de reformare a justiţiei să fie îmbunătăţit în sensul consolidării independenţei şi profesionalismului sistemului judiciar român, care să fie în slujba tuturor cetăţenilor români.

În plus, Vera Jurova a amintit apelurile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi vicepreşedintelui Frans Timmermans în sensul ajungerii la un consens în ţară pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar şi pentru menţinerea ritmului accelerat în combaterea corupţiei.Dacă, pe de o parte, autorităţile de la Bucureşti continuă să susţină că Bruxellesul nu este bine informat, oficialii de la Bruxelles afirmă că sunt bine informaţi. Pe 24 ianuarie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ceruse Guvernului român să reanalizeze reformele în domeniul justiţiei, exprimând preocupare privind situaţia statului de drept în România, unde, în opinia sa, puterea judiciară riscă să fie supusă celei politice. Comisarul UE pentru Politici regionale, Corina Creţu, a declarat direct că oficiali din Comisia Europeană iau în calcul opţiunea condiţionării acordării fondurilor europene (milioane de euro) de respectarea normelor statului de drept.A fost foarte dură în acest caz reacţia ministrului român de Externe, Teodor Meleșcanu, care a afirmat că a condiţiona alocarea fondurilor europene de situaţia statului de drept în România ar fi o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei române, Teordor Meleșcanu – diplomat de carieră încă de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu – a amintit că în cazul fondurilor europene nu este vorba de un gest de caritate, adăugând că atât România, cât şi Polonia – implicată şi ea alături de Ungaria în problema fonduri-stat de drept – contribuie în măsura posibilităţilor, însă contribuţiile lor la UE nu sunt neglijabile.

În acest context pare din ce în ce mai clar că, în Europa, România pare a fi atrasă tot mai mult de Grupul Vişegrad (format din Polonia, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehia). Mulţi analişti observă că în ultima perioadă România este din ce în ce mai apropiată şi încearcă să aibă contacte cu ţări precum Ungaria sau Polonia. În acest context, în ultimele zile, premierul ungar, Viktor Orban, a anunţat că Ungaria va semna un acord cu România pentru importul a patru miliarde de metri cubi de gaz anual, reducând astfel dependenţa de Rusia.

Tradus din italiană de Mihai Draghici

This article is published in association with Parlamentului European.

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanţat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa îşi asumă responsabilitatea pentru conţinut, fără a reflecta în niciun fel poziţia Uniunii Europene.

Factual or translation error? Tell us.