Şeful Ryanair, Michael O’Leary,care a votat Nu la referendumul trecut, face acum campanie în favoarea unui Da irlandez. Dublin, Septembrie 29, 2009. (AFP).

DA unei atât de frumoase Uniuni imperfecte

Bazându-se pe recentele sondaje care sugerează că credinţa electoratului irlandez în proiectul european este în declin, The Irish Times pledează pentru un vot "Da" la referendumul din 2 octombrie privind Tratatul de la Lisabona. Şi argumentează că Irlanda trebuie să contribuie cu geniul său, "la acest mare proiect imperfect".

Publicat pe 30 septembrie 2009 la 14:32
Şeful Ryanair, Michael O’Leary,care a votat Nu la referendumul trecut, face acum campanie în favoarea unui Da irlandez. Dublin, Septembrie 29, 2009. (AFP).

Poate că una dintre caracteristicile cele mai interesante ale celui mai recent sondaj de opinie The Irish Times /TNSmrbi cu privire la atitudinile faţă de Tratatul de la Lisabona este dublarea, într-un an, de la 9 la 18% a numărului acelora care răspund că ar fi mai bine să nu facă parte din Uniunea Europeană. 43% din suporterii "Nu"-ului sunt de această părere.

Deşi majoritatea militanţilor pentru Nu, de la Declan Ganley la Euro-parlamentarul socialist Joe Higgins, se proclamă a fi puternici suporteri ai ideii unei Uniuni Europene, chiar dacă de modele foarte diferite, unul dintre rezultatele campaniei lor a fost, de fapt, de a-i împinge pe mulţi în rândurile euro-scepticismului făţiş. În faţa unei asemene realităţi, cei care apără Tratatul de la Lisabona au găsit din nou necesar să se întoarcă la elementele de bază pentru a reaminti electoratului de ce irlandezii trebuie să fie membri ai UE în sine.

Irlanda are nevoie mai mult ca oricând să se afle în centrul Europei

Tratatul defineşte natura apartenenţei noastre şi a relaţiei noastre cu partenerii noştri în ceea ce a fost şi rămâne pentru acest stat un proiect extrem de important şi benefic tuturor. UE a contribuit la stabilirea bazelor transformării noastre economice şi sociale şi a doborât obstacole peste un întreg continent, deschizând oportunităţi extraordinare de călătorie şi de educaţie a tinerilor noştri, şi pentru afaceri. A oferit o platformă internaţională pentru ca Irlanda să-şi găsească "locul între naţiuni", de a stabili o identitate separată de a britanicilor, şi în decursul acestui proces a contribuit în mod semnificativ la pacea pe insulă. După un secol marcat de războaiele cele mai sângeroase ale Europei, pare extraordinar că trebuie să se afirme din nou că Uniunea Europeană oferă un unic, primul de tipul său, model democratic pentru reconciliere paşnică, armonizând interesele naţiunilor suverane mici şi mari, o contrapondere importantă din punct de vedere economic şi politic faţă de rivalitatea marilor puteri. Într-un moment în care Irlanda are nevoie mai mult ca oricând să se afle în centrul Europei, pericolul este ca respingerea să schimbe calitativ această relaţie. Nu există prânz gratuit. Va fi un preţ de plătit. Nu este momentul pentru ca Irlanda să fie izolată, pentru a merge singură.

Newsletter în limba română

Cel puţin Irlanda ar plăti printr-o relativă marginalizare din punct de vedere politic, instituţional şi economic. Politic, din cauza slăbirii Irlandei ca membru de bază şi a bunăvoinţei generate şi care ne-a făcut pe toţi să ne simţim mândri. Solidaritatea în consiliile uniunii merge în două sensuri. Instituţional, pentru că partenerii noştri vor dori să continue şi vor încerca să elaboreze noi modalităţi de a consolida cooperarea mutuală, lăsând Irlanda, dacă este necesar, într-o formă de statut semi-desprins.

Membri de mâna a doua?

Care ar putea fi, prin noi opţiuni de ne-participare din partea Irlandei, evoluţia unui sistem de membri cu mai puţină importanţă (de mâna a doua)?Economic, Irlanda ar suferi din cauza îndoielilor pe care un Nu le-ar stârni în rândul investitorilor străini în ceea ce priveşte angajamentul nostru faţă de piaţa europeană, şi în ceea ce priveşte preţul pe care îl vom plăti pentru a împrumuta bani.

Locul Irlandei este în inima acestei Europe, contribuind cu geniul nostru la acest mare proiect imperfect tot atât cât tragem din ea. Europa are nevoie de noi. Niciodată nu am avut nevoie de Europa mai mult decât acum. Este covârşitor în interesul cetăţenilor de a vota vineri Da.

LISABONA 1

Irlanda ştie cine unge pâinea cu unt

În The Daily Telegraph, jurnalista ziarului The Irish Times, Sarah Carey, menţionează nu fără jenă „Lisabona 1” - tratatul de la Lisabona respins de către irlandezi în 2008. Mulţi alegători, "scârbiţi de unii ( guvern irlandez şi o UE) care nu fac decât după capul lor", sperau atunci ca referendumul să primească un Nu de protest crezând în acelaşi timp că majoritatea va aproba controversatul text. "Oamenii erau furioşi, aminteşte ea. Economia noastră mergea drept în zid".

Un an şi un alt zid mai târziu - fostul Tigru Celtic a fost una dintre ţările cele mai lovite de criză -, atitudinile faţă de un text pe care "nici o persoană sănătoasă la cap nu ar fi putut să-l înţeleagă" (după comisarul Charlie McCreevy), s-au schimbat. "Noi, irlandezii, ştim cine ne unge pâinea cu unt", scrie ea. "Diferenţa între Irlanda şi Islanda nu se rezumă la o literă ci la patru: E.U.R.O. Banca centrală europeană a plătit facturile şi a recapitalizat băncile falimentare. Ne cunoaştem prietenii".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect