Ciocniri între un imigrant şi un poliţist în faţa Parlamentului grec

Imigranţilor le-a ajuns cuţitul la os

Peste forţele de ordine din Grecia suflă un vânt de panică. Acest sentiment este palpabil de la înfruntarea care a opus poliţişti şi migranţi musulmani, la finalul unei manifestaţii împotriva "rasismului şi islamofobiei", în 22 mai.

Publicat pe 29 mai 2009 la 13:49
Ciocniri între un imigrant şi un poliţist în faţa Parlamentului grec

Vântul panicii suflă asupra forţelor de ordine de când cu înfruntările care le-au opus imigranţilor musulmani în timpul manifestaţiei împotriva rasismului şi a islamofobiei, din 22 mai.

Poliţiştii din toată ţara sunt în alertă, de teama izbucnirii unor mişcări sociale similare celei pe care Grecia a cunoscut-o în decembrie 2008 sau a celei din ghetourile parisiene din 2005. Experţii constată că imigranţii musulmani nu-şi mai pot controla furia împotriva a ceea ce ei numesc "rasismul poliţiei". Manifestaţiile se multiplică în capitală, iar mici grupări extremiste profită de situaţie pentru a relansa "noi provocări". Asta e de altfel ceea ce s-a întâmplat în 23 mai, provocarea unui incendiu în subsolul unui imobil ce servea drept loc de cult în centrul Atenei.

Acţiunea nu a fost revendicată, însă un grup de extremă dreapta a fost văzut în zona imobilului, puţin timp înaintea izbucnirii incendiului. În timpul manifestaţiilor imigranţii scandau "Alah, Alah" şi au denunţat metodele poliţiştilor. Ei protestau împotriva gestului unui poliţist care în timpul unui control ar fi rupt şi călcat în picioare un Coran. O anchetă este în curs, însă sunt puţini martori neutri care au asistat la acest eveniment.

Cum pentru acest week-end sunt prevăzute a se desfăşura alte manifestaţii, Ministrul de Interne - după numeroase reuniuni de criză - a declarat stare de alertă la nivelul întregii ţări. Asta pentru că musulmanii nu trăiesc doar în Atena. De mai multe secole, musulmani de origine turcă, bulgară sau ţigană coabitează cu ortodoxii greci in nordul ţării, în Tracia. Relaţiile dintre aceşţia sunt mai violente însă în Atena. Acum câteva zile un musulman a vrut să tragă asupra unui comisariat de poliţie aflat la periferia Atenei. Oprit la timp, acesta a fost arestat, însa acest eveniment a declanşat în aceeaşi seară un val de controale de identitate a imigranţilor.

Newsletter în limba română

Politiştii în civil sau în uniformă au verificat portbagajele maşinilor pe care le opreau. Fapt este că în acest moment, poliţia greacă nu are în rândurile sale nici un musulman. De mai multe luni însă, în cadrul Ministerului de Interne au fost constituite grupuri de consultanţă pentru a pune în funcţiune un sistem de recrutare de musulmani, în scopul de a îmbunătăţii sistemul de intervenţie in caz de urgenţă.

Dificultatea vine din lipsa de cooperare între statul grec şi musulmani, care reproşează autorităţilor că nu îşi ţin promisiunile. Treizeci de ani după ce a fost făcută prima cerere de construire a unui loc de cult la Atena, moscheea rămâne un vis pentru musulmanii din capitală. De câţiva ani, şi cu sosirea de numeroşi clandestini, numărul de musulmani nu încetează să crească. Aceştia sunt în număr de 700 000 iar pentru a se ruga se adună în zone insalubre. Doar în capitală sunt aproximativ 100 de locuri de rugăciune ilegale. Sunt garaje, sub-soluri, situate între Piaţa Concorde şi cartierele defavorizate, mergând până la Pirée. Dar acestea nu sunt moschei. Totuşi, proiectul construcţiei unui loc de cult musulman nu este recent.

În 1978, regele Arabiei Saudite Khaled a primit asigurarea primului Ministru din acea epocă Constantin Caramanlis, că o moschee va fi construită la periferia din nordul Atenei.

În 2000, în perspectiva Jocurilor Olimpice şi a venirii patru ani mai târziu, de atleţi musulmani, s-a pus problema construirii unui centru musulman şi a unei moschei la Peania, în apropierea aeroportului Atenei. Proiectul a rămas în aer deoarece biserica, care nu este separată de stat, s-a opus cu fermitate. Istorie se repetă. În 2006 a fost ales cartierul Eleona aflat în apropierea centrului Atenei, însă nu s-a întâmplat nimic.

La fel este şi situaţia cimitirului musulman. Rezultatul, musulmanii cheltuiesc mii de euro pentru a-şi inmormânta morţii în Tracia ori în ţările lor de origine. Mai mulţi analişti străini reproşează Greciei, ţară creştină ortodoxă, de a nu-i proteja pe imigranţii musulmani. Problema imigranţilor musulmani este prin urmare mult mai profundă si nu se rezumă la simple înfruntări, chiar violente, cu poliţia.

IMIGRAŢIE

Musulmanii, victime ale discriminării în Europa

O anchetă dusă de către Agenţia europeană a drepturilor fundamentale dovedeşte că o largă majoritate de musulmani rezidenţi în ţările Uniunii Europene sunt adeseori obiectul discriminărilor. Potrivit cotidianului La Vanguardia, "un imigrant din trei a fost victimă al unor discriminări şi unul din zece ar fi fost victimă al unei agresiuni rasiste". Apartenenţa lor religioasaă constituie o frână în căutarea unui loc de muncă sau al unei locuinţe. Iar situaţia lor s-a înrăutăţit în ultimii ani, din cauza conflictelor politice din ţările lor de adopţie. Musulmanii nu au nici încredere în autorităţi pentru a denunţa situaţiile nedrepte cărora le cad victime. "Dezcurajaţi şi împovăraţi, opt din zece musulmani renunţă să mai ceară ajutor", afirmă ziarul.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect