In Barrio Gothico din Barcelona. Foto : Opti Mystic/Flickr

Barcelona, pentru ca nu mai merită

De douăzeci de ani, metropola catalană şi-a format o imagine de oraş vechi, modern şi dinamic unde se trăieşte bine. Dar marketingul are limitele sale, iar în acest moment o serie de scandaluri afectează reputaţia oraşului, spre marea surprindere a autorităţilor locale.

Publicat pe 4 noiembrie 2009 la 14:51
In Barrio Gothico din Barcelona. Foto : Opti Mystic/Flickr

Jodi Hereu e furios. Primarul Barcelonei a luat poziţie, acum o săptămână, la închiderea universităţii de toamnă a Partidului Socialist Catalan (PSC), contra "campaniei de discreditare" a cărei victimă ar fi capitala Cataloniei. Făra a identifica agresorii, alesul a denunţat "pe cei care lansează bombe pentru dezamăgirea masivă împotriva oraşului". Cine ar putea avea tupeul de a ataca imaginea atât de pozitivă şi dinamică a Barcelonei, această "marcă" şlefuită de două decenii graţie celor mai bune tehnici de marketing internaţional?

Doar câteva voci izolate s-au ridicat, în aceşti ultimi ani, pentru a nuanţa euforia şi a sublinia diferenţa dintre mitul vehiculat în extern şi realitatea trăită de populaţie. Astfel, antropologul Manuel Delgado se întreba în 2007, în eseul său intitulat La Ciudad mentirosa ("Oraşul mincinos", La Catarata) asupra "înşelăciunii şi sărăciei modelului Barcelona". In 2008, Joan Ramon Resina, profesor de literatură şi de cultură spaniolă La Vocacio de Modernitat de Barcelona ("Vocaţia de modernitate a Barcelonei", Galaxia Gutenberg).

În cartierele populare Poblenou sau Sants, nu s-au citit niciodată aceste opere savante, dar de la începutul acestei toamne, barcelonezii nu se mai pot lipsi de ştirile care fac prima pagină a presei locale, ştiri care le vorbesc de înşelăciune, de sărăcie şi de declin. Barcelona are "blues" iar evenimentele actuale amintesc de riscul evocat de cei doi intelectuali, de a vedea oraşul "murind din cauza succesului său", după ce a fost promovat drept "un produs de consum". Primul scandal a izbucnit în septembrie cu publicarea unor fotografii şocante în cotidianul El Pais. În acestea se puteau vedea doi bărbaţi, cu pantalonii pe vine, întreţinând relaţii sexuale cu prostituate, într-un loc public. Şi asta se întâmpla nu într-un colţ obscur de la periferia oraşului ci sub arcadele foarte turisticei pieţe Boqueria, de-a lungul Rambla, în plin centrul oraşului.

Unda de şoc provocată de acest eveniment nu a încetat de a se propaga, şi a zdruncinat ideile preconcepute asupra Rambla, această axă de un kilometru şi jumătate, pe unde trec în fiecare an 78 de milioane de persoane, marea majoritatea turişti. Acolo, şi pe stăzile adiacente din Raval s-au instalat mafiile prostituţiei. Aici este locul, în cartierul central Ciudad Vella, unde au fost înregistrate cea mai mare parte a celor 80 000 de jafuri stradale declarate în 2008. Ieri încă emblemă a Barcelonei, capitală a distracţiei şi a tinereţii, Rambla, reprezintă astăzi, conform lui La Vanguardia, "paradigma efectelor nocive a unui numit tip de succes urban conectat cu oraşul spectacol". Cotidianul regretă "retragerea populaţiei locale din acest spaţiu public" victimă a turismului de masă şi a degradării urbane pe care acesta o generează. În faţa acestei discreditări, presa locală cheamă la mobilizare, mai ales instituţiile culturale, pentru a crea - deoarece nu e ceva ce poate fi refăcut - "marca Rambla". La rândul său, primarul îi provoaca pe cei care sunt pesimişti: "Să vină la Ciutat Vella şi să constate lupta pe care o ducem pentru a salva şi pentru a da un exemplu de centru istoric reabilitat".

Newsletter în limba română

Dar, dacă este suficientă o suflecare a mânecilor pentru a repara pagubele colaterale generate de turismul excesiv, deteriorarea imaginii Barcelonei este mult mai severă când este provocată din interior. A fost a doua lovitura de fulger din această toamnă: un scandal care a zguduit Palatul muzicii catalane, acest teatru de artă corală care, înainte de a fi înscris în patrimoniul mondial al UNESCO, constituie un monument de mândrie catalană. Arestarea preşedintelui său, Felix Millet, acuzat de a fi deturnat mai mult de 10 milioane de euro cu ocazia lucrărilor de reabilitare a acestui edificiu modernist, a consternat toată lumea. Insituţia, care supravieţuieşte în mare parte datorită finanţării publice, a benevolatului şi a donaţiilor barcelonezilor, se află în centrul unor scandaluri care depăşesc statutul de fapt divers. Sentimentul de nelinişte a crescut în aceste ultime zile, odata cu arestarea, la cererea judecătorului Baltasar Garzon a opt oameni politici, întreprinzători şi înalţi funcţionari ai Cataloniei, în cadrul unei vaste afaceri de corupţie în domeniul imobiliar.

Această "lovitură transversală la fileu", după cum o numeşte presa locală, confirmă că Bacelona şi regiunea sa nu sunt imune la epidemia corupţiei care subjugă Spania. Este oficial: ea a depăşit frontierele a ceea ce elitele locale au definit cu multă vreme în urmă drept "oaza catalană".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect