Alegeți o limbă
Acesta este un foarte prost debut pentru guvernul german, scrie Süddeutche Zeitung, care aminteşte că proaspăt realeasă cancelar, Angela Merkel a aflat această noutate la reîntoarcerea de la Washington, unde s-a exprimat în faţa Congresului. "Stupoarea din avion" a unui guvern ridiculizat, sublinează cotidianul din Munchen. Tageszeitungpunctează instrumentalizarea de către Angela Merkel, în campania electorală germană, a dosarului Opel : "Germanii, în general deschişi spre lume, şi-au arătat faţa lor cea mai rea : americanii? Turbo capitalişti periculosi. Italienii? Comercianţi de covoare cauciucate care râvnesc la subvenţiile germane. Dar celelalte ţări europene cu uzinele lor Opel? - nu are nici o importanţă; ceea ce contează, sunt locurile de muncă ale germanilor". Şi este rândul lui Frankfurter Allgemeine Zeitung de a se ocupa de acest subiect, acesta scriind despre "politizarea eşuată" a acordului GM-Magna, de către o cancelară care a insistat să se amestece în economia de piaţă.
Acţiunea GM a provocat stupoare şi în alte ţări europene: "America surprinde Europa" titrează La Tribune, care aminteşte că rareori decizia unei intreprinderi "a declanşat reacţii politice şi diplomatice în atâtea ţări", de la Berlin la Moscova, trecând prin Madrid şi Bruxelles. Principala teamă, notează cotidianul economic francez : licenţierile masive. Mai rău, notează La Vanguardia, "determinarea strategică a Washingtonului de a nu permite realizarea operaţiunii germane, contrastează cu dezordinea europeană, unde fiecare ţară nu vede decât propriul său interes în lupta pentru supravieţuirea uzinelor proprii, şi cu absenţa totală a unei idei supranaţionale". "Dacă europenii au reacţionat atât de rău, este din cauza fantomelor de la Vilvoorde, de închiderea marii uzine Renault din Belgia în 1997 şi de cele 3000 de locuri de muncă suspendate", explică La Tribune. Iată de ce, "o mobilizare ‘anti-GM’ va lua naştere pe vechiul continent", preconizează La Libre Belgique, care se aşteaptă la importante manifestări în ţările care găzduiesc uzinele Opel. "În această luptă - zadarnică? - Flandra se ridică pentru apărarea intereselor uzinei din Anvers", care reprezintă 600 de locuri de muncă şi a cărui viitor este ameninţat. De fapt, scrie în De Morgen, analistul flamand Vic Heylen, motivul principal al deciziei luate de GM priveşte piaţa rusă, pe care americanii doresc să o păstreze pentru ei: "Pentru GM, era de neconceput de a lăsa această piaţă consorţiului Magna/Sberbank, care a pus piaţa rusească în centrul planului său de afaceri". Spaniolii, sunt mult mai optimişti: uzina Opel situată aproape de Saragosa nu ar trebui să se teamă, scrie Publico, conform căruia "*Figueruelas (oraşul care găzduieşte uzinele GM) îşi îmbunătăţeşte poziţia, în inevitabilul proces de restructurare a uzinelor Opel din Europ*a". Enrico Digirolamo, vicepreşedintele GM în Europa, a asigurat cotidianul că această uzină ar fi "un element cheie" în viitoarea strategie a GM în Europa. În Italia, La Stampa, sublinează coincidenţa anunţului GM cu relansarea concurentului său Chrysler de către uzinele Fiat, care l-au cumpărat în acest an. Grupul de automobile italian, a cărui ofertă de cumpărare a uzinelor Opel a fost desfinţată de către Berlin, îşi savurează revanşa şi estimează în prezent că "GM a făcut bine păstrând controlul uzinei Opel".
Financial Times estimeazăla rândul său că "Decizia GM este bună pentru industria de automobile europeană". Conform cotidianului economic londonez, "*Germania a făcut totul pentru a împiedica restructurarea obligatorie a sectorului, a cărui supracapacitate de producţie este cronică, şi pentru care "criza ar fi trebuit să joace rolul unui catalizator şi să ducă la accelerarea obligatorie a unei schimbări de structur*ă".
"Acordul [dintre GM şi Berlin] sfida logica comercială : investitorul belgian RHJ, pe care GM l-ar fi preferat la un moment dat, oferea 3,2 miliarde de euro pentru Opel. Dar Magna părea mai deschisa la oferta Berlinului şi a dorinţei acestuia ca suspendarea locurilor de muncă să fie distribuite în proporţie mai crescută între celelalte ţări europene. Această foarte costisitoare protecţie a locurilor de muncă violează de manieră flagrantă spiritul pieţei unice europene". Iată de ce, estimează Handelsblatt politica şi sindicatele nu trebuie să pună bariere de netrecut în procesul de redresare al uzinelor Opel. In mod similar, Rzeczpospolita, estimează că în prezent, “lucrurile au reintrat în normal: chiar dacă Opel ar falimenta, aceasta se va întâmpla din cauza pieţei şi nu din cauze politice".
