Alegeți o limbă
Brutarul, mecanicul, proprietarul benzinăriei, pescarul, proprietara magazinului de haine, bărbierul, opticianul, cel care are un bar…Nu scăpa nici preotul bisericii Sfântului Rozariu.
Ani de-a rândul trei generaţii de locuitori din Ercolano, un oraş cu 55 000 de locuitori situat la 14 kilometri de Napoli, au făcut doar un lucru: au strâns din dinţi şi au plătit fără să crâcnească extorsiuni între 150 şi 1 500 de euro, pe care în fiecare lună membrii Camorrei le cereau comercianţilor, oamenilor de afaceri şi chiar şi preoţilor, pentru a nu le face viaţa imposibilă. Dar toate acestea sunt deja istorie.
Ercolano, o localitate aflată între mare şi Vezuviu, şi faimoasă pentru rămăşiţele sale arheologice romane, a spus “basta”. S-a transformat în primul oraş din Sudul Italiei care îndrăzneşte să le taie elanul mafioţilor şi refuză să cedeze în faţa cerinţelor lor băneşti.
“Ercolano, teritoriu fără şantaj”, va anunţa afişul care se va evidenţia în scurt timp, provocator, la intrarea în localitate. “Noi nu mai suportăm abuzuri”, arată cu mândrie afişele care atârnă pe numeroase vitrine. O adevărată provocare, având în vedere că, potrivit datelor asociaţiei SOS Impresa, plata impozitului impus de mafioţi celor ce deţin un magazin – il pizzo – , cu ameninţări şi intimidări – aduce în fiecare an în cuferele crimei organizate din Italia vreo 10 miliarde de euro şi afectează aproximativ 160 000 de companii.
“În Ercolano, suntem liberi acum”, ne povesteşte Giuseppe Scognamiglio, coordonator al Radio Siani, un post împotriva mafiei şi pentru legalitate, născut în 2009 şi care îşi are sediul unde a fost cartierul general al unui şef local al Camorrei. “Dar cu numai câţiva ani înainte, viaţa aici era foarte diferită: toată lumea plătea mafioţii, asasinatele erau la ordinea zilei, membrii crimei organizate se plimbau pe străzi înarmaţi, se deplasau în maşini blindate şi dotate cu mitraliere iar oamenii erau pur şi simplu morţi de frică”.
O moarte rapidă, mai bună decât una zilnică
Revolta din Ercolano împotriva mafiei a început în 2004, când pentru prima dată în istoria oraşului, un om de afaceri, sau mai bine zis o femeie de afaceri, a îndrăznit să denunţe faţă de forţele de ordine faptul că un mafiot a venit la ea la magazin şi i-a cerut bani ca să nu-i facă probleme.
Curajoasa este o doamnă blondă şi cochetă care răspunde la numele de Raffaella Ottaviano. “Nu ştiu de ce, dar până în acel moment pe mine nu încercase să mă şantajeze. Când a venit tipul acela la mine în magazin şi mi-a spus pe un ton ameninţător că trebuia să-l plătesc, mi-a fost frică, foarte frică”, recunoaşte pentru El Mundo. “Dar m-am gândit că era mai bine să închid magazinul decât să trăiesc permanent cu această teamă în corp. Aşa că i-am spus mafiotului că nu, că nu îl plătesc, şi m-am dus direct la poliţie să denunţ ce s-a întâmplat”, povesteşte ea. “Este mai bine să mori o dată decât să mori zilnic”.
Actul eroic al Raffaellei Ottaviano a fost ceva memorabil. Mai ales că alţi comercianţi care îndrăzniseră să-i înfrunte pe mafioţi plătiseră scump îndrazneala lor: cum ar fi de exemplu Sofia Ciriello, proprietara unei fabrici de pâine în centrul Ercolano, pe care mafioţii nu numai că au ameninţat-o cu pistolul ca să o convingă că era mai bine să plătească, ci au făcut şi să explodeze o bombă în fabrică.
Dar marea revoluţie a avut loc în 2005, când un domn numit Nino Daniele a devenit primarul oraşului Ercolano, o localitate care pe atunci trăia în mijlocul unui război sângeros între două clanuri mafiote care se solda cu câte un mort pe săptămână şi în care comercianţii erau asfixiaţi din cauza impozitului "il pizzo". “Nu ştiu să vă spun o cifră, dar numeroase magazine au fost obligate să tragă obloanele pentru că nu mai puteau suporta această povară. Toate afacerile erau în criză, Ercolano trăia o dramă economică şi umană. Trebuia făcut ceva”, aminteşte cel care este deja fostul prim edil al oraşului.
O luptă tenace care îşi arată roadele
Daniele şi-a suflecat mânecile şi în cei patru ani cât a fost primar a muncit din greu ca să încerce ca locuitorii din Ercolano să aibă din nou încredere în instituţii şi în stat. Nu doar că a îndrăznit să apară şi să ţină piept mafioţilor venind la numeroase manifestaţii populare împotriva lor: a început să-i combată cu ajutorul poliţiei şi cu o forţă neobişnuită a revocat toate contractele municipale cu întreprinderi suspecte că ar fi relaţionate cu Camorra, a început să lupte împotriva abuzurilor imobiliare atât de tipice crimei organizate, a îndrăznit să apară ca parte civilă în multe procese împotriva mafioţilor Camorrei.
În plus, a pus în mişcare măsuri pentru a încuraja comercianţii să se revolte împotriva plăţilor impozitului mafiei, aprobând de exemplu o lege care îi scutea de plata timp de trei ani a oricăror impozite municipale, dacă denunţau extorsiunile mafioţilor. Şi, de parcă ar fi puţin, a stimulat deschiderea Asociaţiei împotriva Extorsiunilor Mafiote din Ercolano, a cărei preşedintă este Raffaella Ottaviano.
Rezultatul sare în ochi: operaţiunile poliţieneşti şi judiciare au făcut ca aproape 250 de mafioţi din Ercolano să se afle astăzi în închisoare. Nu mai există asasinate şi pistoale. 23 de comercianţi din localitate, care fuseseră şantajaţi de mafie, au găsit curajul pentru a denunţa 41 de membri ai crimei organizate şi de a se constitui în parte civilă în procesul care se derulează acum împotriva lor. Iar plata impozitului "il pizzo" a devenit istorie.
