Alegeți o limbă
Slovenia, pe vremuri elevul model şi primul dintre fostele state comuniste care au trecut la euro, se redresează cu greu în urma prăbuşirii economice pe care a suferit-o în 2009. La ora actuală, principala sa instituţie financiară, Nova Ljubljanska Banka (NLB), se află în mijlocul furtunii.
Astfel, la cinci ani după aderarea la zona euro, economia slovenă este în pericol. De altfel, Ljubljana încă nu s-a restabilit cu adevărat după scăderea cu 8% a PIB-ului sau, în 2009, în plină criză financiară. Conform previziunilor făcute de Eurostat, creşterea sa economică ar trebui să fie anul acesta de 1%, având un deficit bugetar care sporeşte rapid şi un nivel de consum stagnant.
Analiştii sloveni sunt totuşi mai puţin optimişti şi iau în calcul mai degrabă o creştere de 0,2%, sau chiar posibilitatea unei recesiuni dacă situaţia din zona euro se agravează.
"O astfel de încetinire a creşterii este cauzată în principal de deteriorarea situaţiei economice internaţionale care a afectat volumul exporturilor şi al investiţiilor", consideră Boštjan Vasle, directorul Agenţiei slovene de analize macroeconomice şi de dezvoltare, într-un interviu acordat ziarului "Finance".
Dar nu este decât unul din aspectele dificultăţilor Sloveniei. Ţara suferă de asemenea de pe urma unei lipse de credibilitate. De curând, ratingul Ljubljanei a fost scăzut de două ori de către Agenţia Fitch. Nota a scăzut în septembrie 2011 de la AA la AA-, ţara fiind pusă în cele din urmă sub supraveghere negativă. Aceasta deoarece guvernul sloven s-a străduit să reducă deficitul public, care din 2009 nu a scăzut niciodată sub nivelul de 5%.
În căutarea reformelor
Previziunile pentru anul acesta şi pentru următorii sunt la fel de pesimiste. Planul de reducere a deficitului a fost parţial compromis de către populaţie, care a respins prin referendum – cu o majoritate de 72% – proiectul de reformă a pensiilor care prevedea mărirea vârstei de pensionare la 65 de ani. Dezacordurile pe această temă au provocat căderea guvernului şi alegeri anticipate.
După eşecul lui Zoran Janković – liderul coaliţiei învingătoare de centru-stânga – de a forma un nou guvern, doar după două luni de la alegeri a aprobat Parlamentul sloven, pe 28 ianuarie, numirea în funcţia de prim-ministru a liberalului Janez Janša, care a depus jurământul pe 10 februarie.
Janša promite schimbări importante: o reducere a cheltuielilor publice cu 5%, o scădere progresivă a impozitului pe societăţi care ar trece astfel de la 20% la 15%, o mărire între 40% şi 100% a reducerilor fiscale pentru investiţiile în domeniul cercetării şi dezvoltării şi îngheţarea pensiilor în timpul crizei.
Aplicarea acestor proiecte riscă să fie foarte dificilă. Noua coaliţie nu va fi cu siguranţă un model de stabilitate: cele cinci partide care o compun nu dispun decât de o majoritate foarte restrânsă, beneficiind doar de două voturi în plus faţă de opoziţie.
