Germania: Eclipsa energiei solare

O angajată a companiei germane Bosch Solar Energy, în timpul inaugurării centralei solare de la Arnstadt, Germania. August 2010.
O angajată a companiei germane Bosch Solar Energy, în timpul inaugurării centralei solare de la Arnstadt, Germania. August 2010.
4 aprilie 2012 – Der Spiegel (Hamburg)

Industria energiei solare se află la un puct de cotitură. Falimentul Q-Cells arată că zilele producției de celule solare în Germania sunt numărate. De vină este presiunea concurenţei chineze, dar şi politica de subvenţionare a Berlinului.

Nu cu mult timp în urmă, Q-Cells trecea drept un concern energetic al viitorului. Firma era odinioară cel mai mare producător de celule solare din lume. Chiar şi în timpul crizei financiare, ea trecea drept maşină de bani şi candidat la indicele DAX.

În jurul locaţiilor de producţie ale Q-Cells din oraşul Bitterfeld-Wolfen, într-o fostă zonă de extracţie a cărbunelui brun din Saxonia-Anhalt, s-a născut aşa numita Solar Valley (Valea Soarelui), denumită după Silicon Valley din California.

De ceva vreme, atmosfera a devenit tot mai întunecată în Valea Soarelui. Iar acum, odată cu falimentul Q-Cells, ea trăieşte cea mai neagră perioadă. Concernul energetic al viitorului ameninţă să devină un concern energetic fără viitor.

În 2011, Q-Cells a suferit pierderi în valoare de 846 milioane de euro. Solar Valley este acum ameninţată de disponibilizări masive, pentru că acolo încă mai lucrează mulţi dintre cei 2.200 de angajaţi ai Q-Cells.

Mii de mici întreprinderi afectate

Pentru industria solară germană, insolvenţa acesteia este un nou şoc. Este deja cel de-al patrulea faliment major care dezvăluie criza din acest domeniu şi care arată clar cum sunt sufocate concernele germane de energie solară de către concurenţii lor asiatici.

Şi aceasta în ciuda subvenţiilor în valoare de miliarde şi tocmai acum când curentul rezultat din energia solară devine încet-încet competitiv. Iar loviturile sunt tot mai rapide.

În decembrie 2011, doi giganţi ai branşei au alunecat în faliment: firma berlineză Solon şi compania Solar Millennium din Erlangen. La Solon, compania indiană Microsol a preluat activităţile principale, iar numărul angajaţilor a scăzut de la 1000 la 400. Falimentul companiei Solar Millennium a atins în schimb şi mii de mici investitori.

În martie 2012 şi mai multe firme au anunţat intrarea lor în insolvenţă, precum compania Scheuten Solar, care prezentase în urmă cu opt ani la Freiburg cel mai mare modul solar din lume.

Criza solară germană a lovit toate acele firme care au luat decizii de management eronate. Acestea s-au prins că piaţa se schimbă într-un ritm record, dar au reacţionat prea târziu sau prea ezitant. Subvenţiile de stat pentru energie solară au fost un mijloc politic foarte eficient pentru a avansa noua eco-tehnologie – dar ele pierd acum repede în însemnătate pe o piaţă care se maturizează rapid.

Şi aceasta nu are de-a face cu faptul că guvernul reduce subvenţiile – oricum nu ar mai fi putut salva firmele care au făcut deja ani de zile greşeli de management.

Produse ușor de copiat

Cel mai bun exemplu este Q-Cells. Compania a început abia în vara lui 2011 să delocalizeze o parte mai mare din producţie în Malaezia. Ori la acel moment era deja clar că producătorii germani nu pot ţine pasul cu cei asiatici. Avertismente în această privinţă au existat cu ani înainte. Celulele solare sunt un produs tehnologic relativ uşor de realizat şi de copiat.

E drept că producţia este realizată în primul rând cu ajutorul maşinilor, dar într-o ţară precum China totul este mai puţin costisitor în fabrică – de la cărămizile din zid, până la personalul de serviciu. În plus, industria solară este considerată tocmai în Beijing o mare prioritate, iar guvernul îi alimentează pe producători cu credite foarte avantajoase.

Firme precum Q-Cells, care au mizat pe localizarea în Germania, nu mai aveau nicio şansă de ani de zile şi nu au simţit concurenţa în toată duritatea ei, pentru că, prin subvenţionarea energiei solare, cererea a explodat în perioada 2009-2011. Ea a crescut atât de repede încît şi firmele rămase în urmă în competiţia globală au mai putut să scape de o mare parte din producție.

Tocmai boom-ul declanşat de subvenţiile din anii trecuţi le este acum fatal firmelor cu activităţi legate de energia solară, pentru că cererea mare a alimentat producţia industrială de masă a celulelor, mai ales în China. Doar în 2011 preţurile modulelor solare au scăzut cu 30-40% – mult mai repede decât au putut nemţii să amortizeze costurile de producţie.

Noi scăderi de preţ

Şi în anul curent sunt aşteptate noi scăderi masive de preţ. Avansul asiatic faţă de nemţi creşte. În 2008, producţia chineză de celule solare reprezenta doar 33% din cea mondială, dar de anul trecut ea reprezintă 57% din aceasta. Guvernul german va reduce semnificativ subvenţiile pentru energie solară de la 1 aprilie.

Pe termen mediu, concurenţa va lovi şi alte zone ale sectorului solar german. De exemplu firme precum Centrotherm, care construiesc maşini ce produc celule solare. E adevărat că dezvoltarea acestui tip de maşini este mai complicată, dar la târgurile de specialitate precum Intersolar, tot mai mulţi producători de maşini asiatici îşi prezintă deja produsele.

Şi totuşi există firme germane cu activităţi legate de energia solară, care nu au folosit subvenţiile mari doar pentru a face profit, ci şi pentru a dezvolta un model de business competitiv. Un exemplu în acest sens este firma Juwi, care proiectează mari parcuri solare şi care şi-a creat cu ajutorul energiei eoliene un al doilea pilon de activitate.

În plus, pe piaţa energiei solare germane vor apărea noi domenii de activitate, mai ales în sectorul serviciilor. De exemplu, companii care preiau întreţinerea parcurilor solare sau intermediari care îi vor ajuta pe furnizori să-şi vândă curentul la bursă. În “Solar Valley” se vor stinge, însă, în curând aproape toate luminile.

Factual or translation error? Tell us.