Alegeți o limbă
La un moment dat, Max Schrems a vrut să ştie exact cum stă treaba. El a cerut reţelei Facebook informaţii despre toate datele lui care sunt stocate acolo. Răspunsul pe care l-a primit de la reţeaua de socializare a depăşit termerile lui: toate datele pe care le ştersese mai erau încă acolo.
Statusuri, cereri de prietenie şi mesaje private. Facebook stocase toate informaţiile personale ale austriacului mai departe – împotriva voinţei sale şi a regulilor europene în materie de protecţie a datelor personale, care interzic stocarea pe termen nedefinit a datelor utilizatorilor.
Asta s-a întâmplat cu un an în urmă şi, în fond, tânărul în vârstă de 24 de ani nu vroia decât să facă uz de dreptul său. Studentul în drept ştia că oricare european poate cere informaţii legate de datele sale personale.
Dar el n-a ştiut la vremea respectivă că astfel va declanşa cea mai mare procedură de protejare a datelor din istoria Facebook. Şi n-a ştiut nici că va intra puternic în conflict nu doar cu Facebook, ci şi cu o instituţie europeană: comisia irlandeză de protecţie a datelor, care blochează orice acţiune împotriva Facebook.
Peste 1 000 de pagini de date personale
La început, pentru el acţiunea a fost doar distracţie, dar apoi Facebook a avut nevoie de şase săptămâni şi de 23 de mail-uri pentru a-i trimite studentului austriac datele sale. Au fost fix 1222 de pagini în pdf – numai despre Max Schrems, doar unul dintre cei 854 de milioane de utilizatori de Facebook. Schrems n-a vrut să creadă la început. Apoi, a luat totul ca pe o provocare sportivo-juridică şi a folosit materialul ca dovadă.
Reţeaua l-a subestimat atunci probabil pe studentul austriac. El a formulat 22 de reclamaţii în acelaşi timp: din cauza datelor şterse, care încă mai erau acolo, din cauza condiţiilor care au indus în eroare, din cauza identificării automate a feţei.
Grupurile de protecţie a datelor personale critică politica de confidenţialitate a reţelei sociale deja de multă vreme. Schrems este însă primul care a adus petiţia “pe masa potrivită” – la autoritatea irlandeză de protecţie a datelor. Acolo Facebook are propriul său sediu european, căruia i se aplică dreptul UE. Ca răspuns la plângerea lui Schrems, autoritatea a dispus prompt două verificări de companiei la filiera irlandeză a Facebook.
Peste noapte, studentul austriac s-a transformat în eroul european al protecţiei datelor. CNN, Al Jazeera şi New York Times – toate l-au intervievat pe elocventul Schrems. Media l-a sărbătorit ca pe David, care îl loveşte pe răul Goliat Facebook cu praştia sa. Iar el se dă cu adevărat cochet atunci când presa mondială bate la uşa lui.
Cu puţine eforturi, el a generat multă atenţie pentru tema lui. Şi asta fără avocaţi şi pe lângă studiu. Atunci când nu învaţă drept constituţional în bibliotecă, el dă interviuri, scrie pe platforma sa "Europe versus Facebook" sau corespondează cu autoritatea irlandeză de protecţie a datelor. Toate astea îl costă 9,90 euro pe lună – pentru serverul Homepage-ului său. Concernul de Internet în schimb pierde milioane dacă nu mai are voie să strângă date.
Acest lucru enerveză compania care mai are puţin până la listarea pe bursă. Aşa că Schrems a primit o vizită la Viena: fondatorul Facebook Mark Zuckerberg l-a trimis pe şeful lobbyiştilor săi europeni, Richard Allan şi o colaboratoare a echipei pentru politicile globale ale companiei.
În plus, compania a creat o echipă care să gestioneze cererile legate de date, pentru că Schrems nu mai este de mult singurul. 44000 de oameni au urmat apelul "Europe versus Facebook". Dar Facebook-ul a devenit mai precaut şi a trimis tot mai puţine date. Iar utilizatorii iritaţi s-au plâns.
Jocul autorităților
Pare că toţi ar fi de partea studentului. Toţi în afară de Oficiul Comisarului pentru protecţia datelor cu caracter personal al Republicii Irlandeze. Acesta se opune luării unei decizii formale în legătură cu legalitatea sau ilegalitatea practicii concernului de prelucrare şi stocare a datelor. După ce a făcut verificări la companie, acest organism a făcut recomandări foarte precaute. Şi Facebook nu a ţinut seama nici măcar de acestea.
Irlandezii nu vor să alunge reţeaua şi alte concerne precum Google sau IBM de pe insulă, susţine Schrems. Mai ales într-o perioadă în care locurile de muncă şi banii sunt atât de necesari în Irlanda. De la sfârşitul anului 2010, economia Irlandei funcţionează cu ajutor financiar de la celelalte ţări din zona euro.
Dar Schrems nu mai poate face alţi paşi legali, fără o decizie formală a autorităţii. De aceea vrea acum să obţină o decizie; ceea ce legea irlandeză îi facilitează, după cum spune el. Dar protectorii datelor personale din Irlanda sunt de altă părere în această chestiune: ei l-au anunţat că o să aştepte până la sfârşitul lunii pentru a vedea dacă Facebook nu aplică totuşi recomandările lor. Pedepse pentru termenul nerespectat de companie nu există.
