Alegeți o limbă
Un criminal în serie urmăreşte suburbiile bogate ale Atenei şi își alege victimele după anumite criterii. Sunt toţi greci bogaţi care nu şi-au plătit taxele, şi cadavrele lor au fost lăsate printre ruinele vechiului oraş, morţi prin otrăvire cu cucută, cu referire la execuţia lui Socrate.
Grecia trece prin multe acum, inclusiv printr-un val impresionat de crime, dar această oroare este în mare parte o ficţiune. Este intriga ultimului best-seller al lui Petros Markaris, care a combinat rolurile de scriitor de thriller şi comentator social în Grecia atât de bine încât a ajuns una dintre cele mai citate voci în privinţa crizei.
Crimele din noua carte a lui Markaris, I Pairaiosi, sau Înţelegerea, rezonează puternic cu poziţia multor cititori furioşi pe elitele ţării, care nu îşi plătesc taxele, a căror iresponsabilitate a ajutat la aducerea Greciei în genunchi.
Mulţi cititori, precum eroul-narator, inspectorul Costas Haritos, se împart între dezgust şi admiraţie ascunsă pentru ucigaş, care îşi spune Colectorul Naţional de Taxe, şi care cere bani nu pentru sine, ci pentru fondurile naţionale. Atât de mare era simpatia publicului pentru criminal încât Markaris a găsit prudent să noteze pe coperta din spate: “Atenţie: Acest roman nu trebuie imitat.”
Un titlu simbolic
“Am vrut să spun povestea adevărată despre cum s-a dezvoltat criza şi cum îi afectează pe oamenii obişnuiţi,” a spus Markaris într-un interviu dat în apartamentul său din Atena. El a spus că a scrie despre crime afost cea mai bună formă pentru un comentariu politic şi social, pentru că foarte multe din cele ce se întâmplă acum în Grecia sunt o adevărată crimă.
“Titlul a avut un sens în Grecia Antică, însemnând sfârşitul vieţii, reglarea de conturi cu viaţa”, a spus autorul de 75 de ani. “Dar sensul său modern este o metodă de a aduna taxele. În schimb pentru o plată la biroul de taxe – o înţelegere – statul oferă amnistie pentru oamenii care nu şi-au plătit taxele.”
Născut în Istanbul, cu un părinte grec şi unul armean, Markaris s-a stabilit în Atena când avea 30 de ani şi încă vede problemele inerente ale Greciei cu ochii unui străin. “Acesta este un sistem care a fost construit pentru a trăi clipa, de la începutul secolului, şi s-a accelerat în ultimii 30 de ani”, a spus el.
Sistemul în chestiune este numit în general clientelar. Implică elita grecească – proprietarii de nave, medicii, avocaţii şi jurnaliştii de top – ce finanţează principalele două partide şi primesc slujbe importante în administraţie pentru fiii şi fiicele lor în schimbul investiţiei, ca şi o vacanţă continuă pentru taxe.
Un târg de nesusţinut acoperit în conturile naţionale, şi care a fost descoperit în mod spectaculos când ţara nu a mai putut să împrumute de pe pieţele internaţionale pentru a-şi finanţa obiceiurile.
Când guvernul ce îşi încheie mandatul a mers la medicii din Atena, într-o încercare tardivă de a aduna ceva venituri, a văzut că majoritatea nu plătiseră nimic, declarându-şi venitul la minimul posibil de 12 000 de euro, în timp ce conduceau maşini de multe ori mai scumpe de atât. Într-o bătălie a voinţelor între reformiştii din guvern şi elită, reformiştii au pierdut. Guvernul a intrat în colaps şi alegerile de săptămâna trecută au adus doar blocaj şi perspectiva nesigură a unui alt vot.
Între ficțiune și realitate
Între timp, bogaţii continuă să umple până la refuz barurile şi restaurantele, în timp ce clasa muncitoare şi de mijloc înfruntă sărăcia extremă. Markaris însuşi trăieşte într-un apartament modest într-un bloc din centrul Atenei care, în mod clar, a fost cândva mai agreabil. Acum furia se împrăştie pe ziduri sub forma unor grafitti ameninţând imigranţii cu expulzarea sau şi mai rău.
Observaţiile sale legate de evoluţia crizei îi umplu cărţile. "Înţelegerea" se deschide cu un citat din fostul preşedinte Konstantinos Karamanlis, care descrie Grecia ca pe o “casă a nebunilor fără sfârşit”. În primul capitol, patru bătrâne se sinucid, lăsând în urmă o scrisoare în care spun că după tăierea pensiilor nu îşi mai pot permite medicamentele sau să meargă la medic, aşa că au ales să nu mai fie o povară pentru societate. Au existat cazuri similare reale în ultimii doi ani.
Statisticile oficiale spun că rata sinuciderilor a crescut cu 22%, dar probabil este minimizată problema. Familiile ortodoxe pioase acoperă deseori sinuciderile de ruşine. Descoperind motivele aşa-numitului Colector Naţional de Taxe, Haritos notează sec că dacă toţi cei care au trişat cu taxele ar fi ucişi, populaţia ar fi probabil redusă la câţiva “salariaţi, şomeri şi casnice”.
“Sistemul care a condus ţara de la căderea juntei este mort”, a spus Markaris. “Măsurile de austeritate au distrus peisajul politic. Întrebarea este dacă Grecia trece de măsurile de austeritate şi supravieţuieşte, şi dacă Europa supravieţuieşte unui colaps al Greciei. Nu ştiu care sunt răspunsurile.”
