Blochezi un site internet, altul apare. Vas grec ilustrându-l pe Heracles luptându-se cu Hydra. Secolul 6 î.e.n. (Getty Villa, Malibu).

Şterge, nu bloca!

Pe 29 martie, UE a propus o directivă de blocare a siturilor web care prezintă imagini cu abuzuri efectuate asupra copiilor. O măsură inutilă şi neproductivă, susţin apărătorii drepturilor civile în The Guardian.

Publicat pe 30 martie 2010 la 13:47
Blochezi un site internet, altul apare. Vas grec ilustrându-l pe Heracles luptându-se cu Hydra. Secolul 6 î.e.n. (Getty Villa, Malibu).

Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a propus în această săptămână o directivă de blocare a siturilor webcare prezintă imagini cu abuzuri asupra copiilor. În timp ce lupta împotriva unor asemenea situri este o iniţiativă lăudabilă, nu trebui să ne lăsăm induşi în eroare de motivaţia politică a acestei măsuri, care este în cele din urmă distructivă. Abordarea pe care o dă Europa acestei probleme este de fapt contraproductivă, periculoasă şi ar putea în cele din urmă să conducă la mari abuzuri împotriva celor mai vulnerabili membrii ai societăţii. Singura cale cu adevărat eficientă pentru a aborda aceste crime abominabile, ar fi o decizie internaţională de ştergere a acestor situri cât mai repede posibil. Toate resursele disponibile - inclusiv inutilele măsuri de blocare - ar trebui utilizate pentru identificarea şi salvarea victimelor şi pentru a se asigura că criminalii din spatele respectivelor situri web şi partenerii lor, traficanţii, sunt pedepsiţi de o lege puternică.

Victimă a amneziei globale

Blocarea siturilor oferă mai degrabă iluzia acţiunii, prin reducerea presiunii care face ca această măsură să poată fi aplicată efectiv şi prin reducerea capacitătii comunităţii internaţionale de a rezolva această problemă de la rădăcină. Prin urmare, cetăţenilor li se dă impresia că ceva a fost făcut, iar politicienii se pot refugia în spatele unei politici populiste, fiind conştienţi că blocarea nu va avea urmări pozitive, dacă siturile sunt lăsate online.

E greu de înţeles de ce politica în acest domeniu este atât de pasivă. Dacă există situri web care conţin probe criminalistice evidente, este ridicol să sugerezi că acestea au fost blocate şi nu şterse şi că nu au fost luate toate măsurile posibilele pentru a identifica victimele şi a pedepsi criminalii.

Newsletter în limba română

Este îngrijorător faptul că orice acord comercial internaţional semnat de către UE include reguli stricte de protejare a proprietăţii intelectuale, dar nici unul nu conţine elemente care să încurajeze ştergerea siturilor care prezintă abuzuri efectuate asupra copiilor. Louis Vuitton - genţi şi Cartier - ceasornicărie, acordă o mare prioritate cooperării juridice internaţionale în această problemă.

În ciuda lipsei unor acţiuni efective, o dată la doi ani, în medie, se adoptă un nou tratat internaţional care condamnă abuzurile împotriva copiilor, politicienii pozează zâmbitori în fotografiile făcute pentru presă şi îşi demonstrează astfel determinarea, prin semnarea sau ratificarea unor acorduri. Politica de susţinere a blocării siturilor internet, la nivel naţional ori internaţional, sprijină însă şi facilitează inacţiunea.

Internetul a fost conceput în aşa fel încât chiar dacă apare un blocaj undeva, reţeaua funcţionează – acesta este principiul său fundamental. De aceea, blocarea este aproape prin definiţie sortită eşecului şi presupune o risipă de resurse care ar putea fi cheltuite mult mai eficient prin ştergerea informaţiilor de la sursă. În centrul acestei probleme sunt fiinţe umane iar o blocare tehnologică inadecvată nu face nimic pentru a le proteja.

Blocarea este inutilă

Politicienii vor susţine că blocarea va opri accesul deliberat sau că va opri accesul accidental la situri, că scopul este de a stopa distribuirea comercială de imagini ilegale. Adevărul este că nu este doar excepţional de uşor să eviţi blocarea dar este şi extrem de ineficient, pentru că siturile îşi pot muta locaţia şi adresele foarte rapid, prin urmare accesul la acestea nu va fi oprit. Nu există nici o statistică care să indice faptul că accesul accidental la siturile ilegale ar putea fi rezolvat prin blocarea acestora ori că această problemă ar fi una majoră. În ceea ce priveşte problema siturilor comerciale, există un număr limitat de metode de plată online, astfel că întărirea legislaţiei ar fi o soluţie eficientă pentru descurajarea unor acţiuni ilicite din partea abonaţilor.

Deşi blocarea este inutilă, aceasta devine o politică populistă în creştere – iar dovada o reprezintă cenzurarea anumitor tipuri de informaţii în toată Europa - susţinută prin campanii de lobbying foarte bine concepute. De curând, Marea Britanie a evitat o lege care cerea blocarea siturilor web care protejează proprietatea intelectuală. Danemarca a propus sancţiuni penale pentru furnizorii de servicii internet care asigură accesul la siturile de jocuri de noroc iar Lituania a propus blocarea siturilor web care atentează la valorile familiei - garantate prin constituţie - cu toate pericolele inerente generate de acest subiect.

O versiune mai lungă a acestui articol poate fi citită în numărul curent al revistei Index on Censorship.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect