Alegeți o limbă
Dovada este anecdotică pentru moment, dar se pare că, cel puţin în rândul comunităţii marocane - cel mai mare grup de imigranţi din afara UE, aproximativ 30.000 în Torino - oamenii îşi fac bagajele şi pleacă acasă. Criza economică loveşte puternic şi acum este mult mai greu de găsit un loc de muncă. În plus, noua legislaţie face mai dificilă reînoirea permiselor de rezidenţă a imigranţilor iar xenofobul partid Liga Nordului, puternicul aliat al guvernului de centru-dreapta aflat la guvernare, a renăscut în urma câştigării alegerilor regionale de luna trecută.
Un război permanent pentru moschei
Abdelaziz Khounati, preşedintele marocan al unei asociaţii islamice care a primit acordul pentru a construi o moschee în Torino, a întocmit o listă a oraşelor unde Liga Nordului a blocat proiecte similare şi chiar a ameninţat că va străbate ţara pentru a profana, prin sacrificrea de porci, locurile destinate practicării cultului musulman. "Prima campanie a Ligii a fost îndreptată împotriva italienilor din sud care au migrat în Torino cu zeci de ani în urmă, apoi au militat împotriva străinilor, în general. Acum e rândul musulmanilor", a spus acesta, în timp ce se afla într-o imensă clădire goală, utilizată pe vremuri ca şi atelier chinezesc de confecţii, locul unde noua, binecuvântata moschee, va fi construită.
Aceasta va fi doar a doua moschee recunoscută oficial în Italia, după cea din Roma, construită de guvernul marocan. Pentru moment, musulmanii din Italia se roagă în "centre culturale" care, de cele mai multe ori, nu reprezintă altceva decât un simplu garaj ori subsolul unei clădiri. "Noi milităm pentru o societate deschisă, integrată, multiculturală, unde drepturile tuturor oamenilor sunt respectate", a spus acesta. Un centru cultural islamic va fi deschis în apropierea moscheei pentru promovarea ştiinţei, a iniţiativelor sociale şi dialogului interconfesional.
"Moscheea a însemnat un război al nervilor", a spus Ilda Curti, consilier municipal pentru integrare a lui Sergio Chiamparino, cel mai popular primar de stânga al oraşului Torino, care ne povesteşte despre cum Liga Nordului a încercat, dar în cele din urmă a eşuat, în încercarea de a bloca proiectul de construcţie al moscheei.
Model al practicilor corecte, tributar corporativismului medieval
Torino, considerat de către Naţiunile Unite drept un model al ‘practicilor corecte’ în Italia, s-a axat pe integrarea şcolară şi a impus un sistem de reguli care dau tinerilor imigranţi şansa de a lucra ca şi asistenţi sociali voluntari, fapt care le garantează că îşi vor putea păstra rezidenţa. Doamna Curti ne-a vorbit de asemenea despre dificultăţile insurmontabile cu care se confruntă o mare parte a tinerilor imigranţi, instruiţi şi talentaţi. "Corporativismul medieval" al multor asociaţii profesionale fac din cetăţenie o condiţie pentru aderarea la acestea.
Victoria Ligii Nordului la alegerile de luna trecută – aceasta a învins administraţia de centru-dreapta în regiunile din vecinătatea oraşului Torino, în Piemonte – a fost o veste proastă pentru imigranţi. Liga intenţionează să iniţieze o lege care să stopeze accesul non-italienilor la ajutorul de şomaj, o măsură specifică regiunii Piemonte, chiar dacă aceştia şi-au plătit taxele ani de-a rândul. Mohammad Mouharba face parte din primul val de imigranţi din 1989, perioadă în care Italia oferea locuri de muncă şi permise de şedere. Mouharba conduce acum o brutărie specializată în produse de patiserie arabe şi italiene, aflată la marginea Porta Palazzo, una dintre cele mai mari pieţe în aer liber din Europa, unde cea mai mare parte a standurilor de fructe şi legume aparţin marocanilor.
Oameni pe care acesta îi cunoşte de ani de zile se întorc acasă deoarece le este imposibil să îşi reînoiască permisele de rezidenţă. "Daca nu ai de lucru, te expulzează. Acest lucru este inuman", a spus acesta. "Cu Liga Nordului, situaţia se va înrăutăţi". Cei doi copii ai acestuia, de 18 şi 15 ani, au cetăţenie italiană şi sunt "mai mult italieni decât marocani". "Dar aici, vei fi pentru totdeauna un imigrant".
Exemplu
"Modelul San Salviano"
În timp ce cartierul torinez Porta Palazzo continuă să aibă o reputaţie proastă, San Salavrio, considerat cândva ca "locul de debarcare al imigranţiilor", pradă "sărăciei, afacerilor veroase şi al 'marchands de sommeil' [vânzători de somn, proprietari de locuinţe minabile pe care le închiriază le preţuri infernale dar care se află într-o stare deplorabilă], este pe cale să devină un model de integrare", povesteşte La Stampa. Potrivit cotidianului torinez, cartierul a fost literalmente transformat datorită "reamenajărilor şi angajamentelor locuitorilor, motivaţi de un puternic sentiment de apartenenţă". Astfel, astăzi "imigranţii muncesc la San Salvario, dar locuiesc aici din ce în ce mai puţin: preţul locuinţelor a crescut odată cu farmecul cartierului, care atrage tinere cadre, artişti, artizani, restauratori şi multe locuri pentru distracţii". Mai rămâne de distrus bariera specializării pe naţionalitate, notează La Stampa: "românii sunt activi în construcţii, egiptenii în restauraţie, peruvienii în serviciile aduse persoanelor fizice".
