Știri Viaţă privată

Big Bruxelles te vede

UE vrea să fie în linia întâi în ceea ce priveşte supravegherea tuturor gesturilor noastre în numele securităţii. Dar dacă, pentru unii, noile tehnologii ne protejează, alţii, precum juristul Raf Jespers, consideră că acestea încalcă dreptul fundamental la viaţă privată.

Publicat pe 9 iunie 2010 la 13:34

"Respectarea vieţii private ? Este un concept al secolului XX" dixit Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook, care îşi vinde datele întreprinderilor lacome de profiluri de consumatori. Google face acelaşi lucru: urmăreşte modul în care utilizatorii navighează pe Internet şi îi bombardează cu publicităţi direcţionate. Puterea publică - presupusă a garanta confidenţialitatea datelor ? - profită de asemenea. Se pare că CIA colectează informaţii de pe Facebook, dar şi de pe Twitter, Flickr, Amazon şi de pe multe alte site-uri, despre politicieni, jurnalişti, universitari, critici, lideri de opinie, ONG-uri, etc.

În timp ce Google este în mod constant obiectul unor critici din partea Europei, deoarece monitorizează comportamentul utilizatorilor pe Internet, UE, de partea ei, merge chiar mai departe : în 2006 a redactat faimoasa directivă asupra conservării datelor, prin care obligă operatorii de telefonie şi furnizorii de acces internet să păstreze toate apelurile şi căutările pe Internet timp de cel puţin doi ani şi să le deblocheze atunci când serviciile publice o cer. Unele state membre au adoptat-o, dar au fost chemaţi la ordine de către cele mai înalte instanţe judiciare.

"De la atacurile din 11 septembrie 2001, legi care reduc respectul vieţii private au fost votate în aproape toată lumea occidentală", comentează autorul belgian Raf Jespers, a cărui carte, "Big Brother in Europa" (EPO, 2010) tocmai a apărut. Astfel, legile care extind puterile poliţiei şi justiţiei au fost adoptate în 2003 în Belgia.

"Securitatea a devenit sinonim cu tehnologia, şi este îngrijorător"

Pentru deputatul creştin-socialist Ivo Belet, extinderea puterilor este "un lucru bun". "Luaţi [criminalul în serie Michel] Fourniret. Era fişat ca asasin de poliţia franceză, dar puterile publice nu ştiau. Acest gen de situaţie nu se va putea întâmpla din nou".

Newsletter în limba română

În ultimii cincisprezece ani tehnologia a luat un avânt incredibil. Deja, se poate filma mulţimea dintr-un elicopter sau un UAV (avion fără pilot). "Camerele de supraveghere sunt peste tot", spune Jespers. "În Mechelen primarul este foarte mândru de reţeaua sa costisitoare de camere, în timp ce în Marea Britanie, unde oraşele sunt deja pline de camere de zece ani, această investiţie nu dă rezultate". Dar, potrivit lui Paul De Hert, un criminalist pe lângă VUB (Universitatea Liberă din Bruxelles, neerlandofon), camerele pot fi utile "în anumite locuri specifice, cum ar fi parcările subterane de exemplu, sau în transporturile publice în cartierele cu probleme".

Supravegherea prin camere nu este pentru Raf Jespers decât un aspect minor al problemei. "În zilele noastre, toată lumea este trasabilă prin telefonul mobil, GPS, abonamentele de metrou... fără a mai vorbi de noile evoluţii din biometrie". Suntem deci supravegheaţi, în mod constant şi peste tot. Dar această lipsă totală de viaţă privată nu aduce ea o nouă formă de viaţă privată ? Deoarece atunci când toată lumea este în permanenţă supravegheată, nimeni nu este de fapt supravegheat. "Acest lucru este parţial adevărat", spune Jespers, "există într-adevăr prea multe date pentru a le analiza pe toate. Dar să nu uităm că există, de asemenea, software-uri care pot analiza toate datele în timp record după criterii definite. Amintiţi-vă de scandalul SWIFT".

Consiliile consultative ale Comisiei Europene au legături cu industria armamentului

Protecţia vieţii private nu împiedică tinerele generaţii, care au crescut cu Internet, să doarmă, iar lumea politică este foarte puţin tulburată. Numai câteva organizaţii de apărare ale drepturilor omului încearcă încă să se opună. "Ce-i mai rău este că politicienii la nivel naţional se ascund în spatele Europei", comentează Jespers. "Şi dacă lăsăm UE să facă ce vrea, va merge din ce în ce mai rău".

Comisia Europeană a jucat în mare parte cartea tehnologiei de monitorizare în ceea ce priveşte securitatea. Este suficient de a ne gândi la băncile de date SIS, VIS şi Eurodac, precum şi la organismele consultative create de către Comisie : "Dacă vă uitaţi la cine este în consiliile consultative, rămâneţi cu gura căscată", spune Jespers. "Primul preşedinte al ESRAB-ului a fost Markus Hellenthal, din cadrul fabricantului de arme EADS. În ESRIF, succesorul ESRAB-ului, peste două treimi dintre consultanţi au legături cu companiile de tehnologie şi de armament. Lobby-iştii nu au nevoie să mai facă lobby, ci iau direct deciziile. Consecinţele sunt sub ochii tuturor : bugetul UE de cercetare în domeniul securităţii s-a înzecit în ultimii ani până la peste 200 milioane de euro pe an, şi aproape toate proiectele de cercetare au legătură cu tehnologia de control. Securitatea europeană este astfel complet militarizată".

Respectarea vieţii private este în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Întrebarea cheie rămâne : în ce măsură aceste schimbări influenţează viaţa cetăţeanului de rând ? Cel care nu are nimic de ascuns nu are nimic de temut, nu-i aşa ? "*Toat*ălumea are ceva de ascuns", a spus Jespers. "Poate cartea cumpărată astăzi de pe Amazon este nevinovată, dar cine ştie, poate că autorităţile o vor considera criminală peste zece ani. De ce am avea încredere în puterile publice, mai ales europene, atunci când clar nu au încredere în noi ? În plus, respectul vieţii private este încă înscris în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect