Alegeți o limbă
Vinerea trecută, soarele strălucea în acest paradis al ruşilor. Cerul era de un albastru profund, iar palmierii de pe plajă se clătinau în briza uşoară, în contextul în care temperatura urca la 29 de grade Celsius la prânz. Este clar că oraşul Limassol oferea o atmosferă primitoare comparativ cu toamna rece şi umedă de la Moscova. Ruşii apreciază această locaţie situată pe coasta de sud a Ciprului.
În parcul principal al oraşului este instalat un bust al poetului rus Alexandr Puşkin, există un post de radio rusesc, ziare ruse, o biserică ortodoxă rusă, şcoli private care oferă diplome în limba rusă şi indicatoare în litere slavone. Primarul oraşului Limassol vorbeşte fluent limba rusă şi a studiat la Moscova în perioada sovietică.
Cu toate acestea, există ceva care probabil reprezintă o sursă de preocupare pentru ruşii din Limassol. Riscă să piardă paradisul în care trăiesc, pentru că Republica Cipru este practic în stare falimentară. Economia insulei a fost afectată de recesiunea cu care se confruntă Grecia, ţară cu care are relaţii strânse de afaceri. În plus, băncile cipriote au cumpărat titluri de obligaţiuni emise de guvernul elen în valoare de miliarde de euro, iar acum sunt practic fără valoare. Băncile au fost nevoite să renunţe la părţi importante din investiţii şi, drept rezultat, sunt în dificultate.
Activităţi financiare controversate
În acest context, administraţia preşedintelui Dimitris Christofias a fost nevoită să formuleze în cursul verii o cerere preliminară pentru ajutoare europene. Rusia furnizase deja un împrumut de 2,5 miliarde de euro. Banii au fost consumaţi, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, este reticent să mai ofere încă 5 miliarde de euro.
Acum, statele din zona euro, în special Germania, vor trebui să ofere un ajutor de 10 miliarde de euro pentru susţinerea băncilor cipriote. În această situaţie, cancelarul german Angela Merkel, ministrul Finanţelor, Wolfgang Schäuble, şi colegii lor europeni se confruntă cu o dilemă majoră, deoarece un raport secret elaborat de Serviciul german de informaţii externe (Bundesnachrichtendienst - BND) relevă cine ar beneficia cu adevărat de miliardele de euro provenind de la contribuabilii europeni: oligarhi ruşi, oameni de afaceri şi lideri ai grupurilor mafiote care au investit în Cipru fonduri obţinute ilegal.
Ruşii nu iubesc Ciprul doar pentru clima insulei. Companiile-fantomă se bucură aici de un anonimat confortabil, băncile acţionează cu discreţie, iar impozitele sunt mici. Banii murdari au conferit o dezvoltare durabilă Ciprului, iar locuitorii din “Limmasolgrad” încă au un nivel de trai bun.
Fondurile europene vor ajuta Republica Cipru să îşi stabilizeze acest tip de activităţi controversate, care vor putea continua în următorii ani. La Bruxelles şi în alte capitale europene, sectorul financiar cipriot nu se bucură de o reputaţie prea bună. Republica Cipru şi bancile cipriote sunt percepute drept paradis fiscal şi o locaţie pentru activităţi de spălare a banilor.
Însă refuzul oferirii ajutorului financiar nu este o opţiune de luat în calcul. Ar fi un mesaj dezastruos trimis pieţelor financiare. De ce ar trebui europenii să salveze Spania sau Italia dacă nu pot salva nici măcar “un pitic” precum Ciprul?
O situaţie delicată
Guvernul german este într-o situaţie delicată. Există riscuri politice considerabile. Merkel se confruntă cu riscul decredibilizării întregii politici pentru zona euro prin decizia de salvare a Republicii Cipru.
Însă europenii nu vor putea nici să adopte o atitudine ignorantă. Serviciul german de informaţii externe (BND) a analizat situaţia din Cipru, iar apoi s-a consultat cu experţii troicii formată din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană (BCE).
Specialiştii BND nu au dat veşti bune. La nivel oficial, precizează BND, Republica Cipru respectă toate reglementările europene privind combaterea activităţilor de spălare a banilor şi alte acorduri internaţionale în acest domeniu. Ţara a adoptat legislaţia necesară şi a înfiinţat instituţiile de care are nevoie. Dar, adaugă BND, există probleme privind implementarea acestor reglementări şi nu au fost aplicate în mod corespunzător.
Activităţile de spălare a banilor sunt facilitate de prevederile generoase care le permit ruşilor bogaţi să primească cetăţenia cipriotă, precizează BND, care a descoperit că aproximativ 80 de oligarhi au primit acces, în acest fel, în întregul spaţiu comunitar al Uniunii Europene.
În anul 2011, fonduri de aproximativ 80 de miliarde de dolari [62,6 miliarde de euro] au fost scoase din Rusia, cea mai mare parte a acestei sume fiind expediată prin Cipru, explică BND. Ruşii au depus 26 de miliarde de dolari [20 de miliarde de euro] în conturi cipriote, precizează BND. Suma depăşeşte net valoarea anuală a Produsului Intern Brut al Ciprului.
Conform raportului BND, în cazul în care Republica Cipru va primi ajutor financiar european pentru a putea rămâne în zona euro, acesta lucru va însemna şi că banii contribuabililor germani şi ai altor europeni vor proteja fonduri ilegale ruseşti.
Un câmp politic minat
Republica Cipru a devenit membră a Uniunii Europene în 2004, aderând la zona euro trei ani şi jumătate mai târziu. Şi, brusc, are nevoie de ajutor mai mult ca niciodată. Numărul firmelor înregistrate s-a dublat după aderarea la UE. Ţara ar fi trebuit să înăsprească legislaţia privind combaterea spălării banilor înainte de admiterea în Uniunea Europeană, dar, concret, doar a oprit abuzurile cele mai flagrante.
De atunci, modelul economic cipriot a fost foarte atractiv. Ţara este un paradis fiscal în cadrul Uniunii Europene, dar a primit un certificat de garanţie din partea Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare pentru că ar fi făcut suficiente eforturi în sensul combaterii spălării banilor.
Cu toate acestea, un document al Parlamentului European referitor la criminalitatea organizată din Rusia menţionează Ciprul de mai multe ori. Iar un raport al Băncii Mondiale privind 150 de cazuri de corupţie la nivel internaţional citează câteva companii şi conturi din Cipru.
Acum, Uniunea Europeană este nevoită ca, dintre toate statele membre, să ajute tocmai această ţară. Comparativ cu nivelul asistenţei financiare acordate altor state, planul de oferire a 10 miliarde de euro băncilor cipriote este minuscul din punct de vedere financiar. Dar este un câmp politic minat. Partea suportată de contribuabilii germani va fi de două miliarde de euro. În plus, beneficiarii asistenţei financiare nu vor fi angajaţi de rând sau fermieri, ci o castă de imigranţi îmbogăţiţi peste noapte care se laudă fără ruşine cu averile, fără a avea practic nicio contribuţie la rezolvarea problemelor ţării. Companiile înregistrate în Cipru plătesc impozite de doar 10%.
Opoziţia social-democrată germană, care a votat în favoarea altor planuri de asistenţă financiară, este hotărâtă să conteste iniţiativa lui Merkel de această dată şi să impună condiţii pentru susţinerea Ciprului. Iar cancelarul are nevoie de voturile opoziţiei, dat fiind că planul de asistenţă destinat Ciprului este un subiect atât de controversat în cadrul coaliţiei sale încât nu se va putea baza pe propria majoritate parlamentară. Un apropiat al lui Merkel a declarat: “Ciprul nu reprezintă o problemă economică, a devenit de mult o problemă politică”.
Din Cipru
La mijloc sunt 10 miliarde
“Pentru FMI, datoria Ciprului nu este viabilă”, anunţă Politis, în timp ce troica – formată din reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional, ai Uniunii Europene şi ai Băncii Centrale Europene – soseşte pe insulă în 8 noiembrie. Discuţiile cu guvernul vor avea ca subiect un ajutor de aproximativ 10 miliarde de euro, ajutor care va fi vărsat în schimbul unei reduceri a cheltuielilor publice şi a creşterii impozitelor. În cazul unui acord, acest ajutor ar putea fi semnat în 12 noiembrie, în timpul viitoarei reuniuni a Eurogrupului. Cotidianul se interoghează retoric:
pentru guvern, Ciprul este plombat de legăturile sale strânse cu Grecia şi trebuie să semneze un plan de salvare cât mai repede posibil. Dar oare doar 10 miliarde de euro de ajutor vor fi suficiente pentru ca datoria să devină suportabilă?
Reacţionând la un articol din Der Spiegel, Politis consideră că raportul dat de organismele germane, care asigură că “un ajutor european acordat Ciprului ar folosi mai ales oligarhilor ruşi şi mafioţilor care spală bani pe insula mediteraneană”, “este poate difamator, dar un lucru este sigur, FMI este reticent în a ajuta Ciprul”.
