Alegeți o limbă
Când Nikolaos Logothetis vorbeşte despre cifre, este ca şi cum ar vorbi de dragoste. "Ştiinţa statisticilor are propriul său limbaj, trebuie doar a asculta cu atenţie pentru a înţelege de unde vin relele din ţara noastră", explică acest om impunător, cu barba îngrijită şi ochelari de profesor . În ţara cifrelor falsificate, această abordare merită să fie subliniată. La 57 ani, Nikolaos Logothetis, recent numit vice-preşedinte al noului oficiu grecesc independent al statisticilor, este aşezat la masa unui restaurant şic din capitală şi ne dezvăluie intenţia sa de a reforma în profunzime instituţia. "Nu vom răspunde decât în faţa Parlamentului şi vom putea în sfârşit lucra în mod riguros şi independent", spune el.
Calendele? Nu, statisticile greceşti
"Statisticile greceşti", formula a devenit o expresie proprie. Ea se referă la manipularea politică, contabilitatea fantezistă, dezastrul grecesc ca un tot şi castelurile de cărţi statistice ale predecesorilor lui Logothetis, dintre care unul s-a exilat între timp în străinătate.
În ultimele săptămâni, Grecia asistă la întoarcerea "troicii" alcătuite de către Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE). Trio-ul [un danez, un belgian şi un german] trebuie să decidă acum dacă măsurile luate de guvernul Papandreu sunt suficiente pentru a permite Atenei de a beneficia de un nou credit de 9 miliarde de euro în septembrie 2010.
Acest nou început al Atenei este de asemenea datorat unei alte persoane : Ioannis Kapeleris, şef al Brigăzii greceşti de luptă împotriva criminalităţii financiare (SDOE), create în decembrie anul trecut. La 50 de ani, Kapeleris este probabil unul dintre cei mai ocupaţi angajaţi ai guvernului în acest moment. El ne primeşte în biroul lui, tras la faţă, cu o ţigară într-o mână şi o ceaşcă de cafea în cealaltă, şi cu cămaşa desfăcută. "Uitaţi-vă la asta !", spune el aratându-ne o foaie de calcul Excel. "Aici aveţi numărul de cazuri de fraudă fiscală descoperite în iunie 2009 în sectorul turismului la Atena : 506. Ştiţi câte au fost descoperite în iunie 2010 ? 4340".
Colaboratorii săi dau acum dovadă de imaginaţie în vânătoarea lor pe urma defraudatorilor : la bordul unor elicoptere de poliţie, au zburat peste cartierele bogate ale capitalei şi au filmat proprietăţile medicilor, avocaţilor şi oamenilor de afaceri . Ei au folosit de asemenea fotografii prin satelit pentru a localiza unele terenuri şi case. Astfel, au descoperit că periferia oraşului nu număra 324 de piscine - aşa cum se raporta oficial - ci 16 974. "Noi încercăm să nu prindem numai peşti mici, îi pescuim şi pe cei mari", explică Kapeleris. SDOE ar trebui să recupereze cel puţin 1,2 miliarde de euro acest an. În primele şase luni, Fiscul a colectat deja peste 1,8 miliarde de euro.
Progrese considerabile, dar nu suficiente
În raportul său provizoriu, FMI remarcă şi apreciază "progresele considerabile" în gestionarea finanţelor publice în Grecia, în special cu reducerile drastice ale salariilor funcţionarilor şi pensiilor. Dar marii finanţatori internaţionali doresc totuşi să menţină presiunea asupra prim-ministrului Greciei: Atena trebuie acum să reducă urgent costul sistemului ei de sănătate, să liberalizeze pieţele forţei de muncă şi ale energiei şi să privatizeze unele întreprinderi publice deficitare.
Conflictele viitoare sunt deja previzibile. Aceste ultime săptămâni au fost marcate de manifestaţiile şoferilor de camion, care au protestat împotriva liberalizării sectorului, lor cerută de UE. O anecdotă ? Haosul provocat în aprovizionarea staţiilor de benzină nu este decât o gustare faţă de valul de greve care se aşteaptă în curând să măture Grecia. Kostas Papantoniou, vice-preşedinte al sindicatului funcţionarilor, a prezis o perioadă şi mai dificilă pentru guvern. "Se pare că funcţionarii greci costă prea mult, spune Papantoniou, este complet fals. 80% dintre funcţionarii greci câştigă între 700 şi 1400 de euro net pe lună. Asta este ceea ce se numeşte un statut privilegiat ?"
Mulţi funcţionari publici ar trebui să sufere grav în urma politicii de austeritate a guvernului. Printre cei mai afectaţi se numără cei care se pensionează anul acesta. După ce au contribuit timp de decenii la fondul de pensii al serviciului public, ar trebui să primească în medie 40.000 de euro pentru pensionarea lor. De asemenea, pentru a nu agrava deficitul, guvernul a decis o încetare temporară a plăţilor. Cuferele statului nu trebuie să fie goale în momentul inspecţiei FMI-ului şi Uniunii Europene. Restituirea de către stat a TVA-ului întreprinderilor sau indemnizările personalului societăţilor private au împărtăşit aceeaşi soartă. Miracolul reducerii deficitului prin care guvernul Papandreu speră să impresioneze UE şi FMI ar putea aduce prin urmare ţara înapoi la o formă de contabilitate puţin cam prea imaginativă, şi să conducă la o reeditare a "Statisticilor greceşti".
