Nimic nu mai merge între bulgari și macedoneni

Decizia Bulgariei de a se opune [pe 11 decembrie, cu ocazia unui consiliu de miniştri de Externe ai Uniunii Europene] stabilirii unei date pentru deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei la Uniunea Europeană este o veste foarte bună pentru anti-bulgarii din Skopje. Până în prezent, aceştia săreau pe orice ocazie pentru a-şi debita propaganda lor naţionalistă, dar astăzi au în sfârşit un argument valabil: la cel mai înalt nivel, Sofia a declarat că nu susţine propunerea ca vecinii săi macedoneni să facă un pas important către aderarea la familia europeană.

Speranţa că această opoziţie categorică urma să aibă efectul opus, şi anume o slăbire a poziţiilor celor care, în Skopje, se opun relaţiilor de bună vecinătate, era destul de nerealistă. Într-adevăr mulţi consideră că obiectivul actualului guvern macedonean nu este atât obţinerea unei astfel de date, ci mai degrabă dorinţa lor de a arăta cu degetul vinovaţii pentru eşecul lor, şi anume vecinii "răi" care sunt Bulgaria şi Grecia.

Stagnare a relațiilor economice

Dar oare autorităţile din Sofia aveau cu adevărat de ales? Puteau ele susţine - şi chiar face lobby pentru -, în ciuda provocărilor macedonene, aderarea Macedoniei, aşa cum a făcut Polonia pentru ţările baltice, Grecia pentru Cipru şi astăzi România pentru Republica Moldova? Răspunsul este, din păcate, negativ. Fiindcă atunci ele ar fi devenit ţinta legitimă a atacurilor propriilor noştri naţionalişti, care cer fără prididire demisia ministrului de Externe, Nikolai Mladenov, pentru "bunăvoinţa" lui faţă de ţări precum Macedonia, Serbia şi Turcia.

În voinţa lor de a distrage atenţia opiniei publice de la adevăratele probleme, punând accentul pe relaţiile cu ţările vecine, naţional-populiştii din Skopje au găsit astfel, oricât de paradoxal ar putea părea, aliaţi foarte buni în Bulgaria. Este vorba despre cei pe care i-am putea numi "comentatori de serviciu" asupra problemelor macedonene - o mână de personalităţi publice care s-au auto-proclamat specialişti şi înspre care mass-media s-a obişnuit să se îndrepte când caută comentarii despre relaţiile între cele două ţări. Eu nu sunt amator al teoriilor conspiraţiei, dar se pare că, în afară de interesul lor privind Macedonia, toate aceste persoane sunt de asemenea cunoscute pentru a fi făcut parte din serviciile secrete ale Bulgariei comuniste.

Aşa cum oficialii din Skopje au reuşit să asmută o mare parte a populaţiei împotriva Bulgariei, cei din urmă s-au asigurat la rândul lor că majoritatea bulgarilor privesc cu batjocură, dacă nu chiar cu ură, aspiraţiile europene ale macedonenilor. Asta este cel mai rău. Întrucât aceşti bulgari şi macedoneni sunt cei care suferă cel mai mult în urma acestor relaţii proaste. Aceste certuri stupide au drept consecinţă o stagnare a relaţiilor economice şi o îngheţare a unor proiecte comune importante, care ar putea schimba cu adevărat vieţile oamenilor, precum construcţia unei căi ferate între Sofia şi Skopje.

Cum văd europenii controversa

Astfel, dacă Macedonia şi Bulgaria aspiră la o adevărată îmbunătăţire a relaţiilor lor, cele două ţări trebuie să se concentreze asupra acestor proiecte comune, care vor permite celor care locuiesc de ambele părţi ale frontierei să se bucure de "roadele muncii lor" şi de a "se iubi din nou ca fraţii", după expresia poetului Nikola Vapcarov [1909-1942, unul dintre eroii luptei antifasciste în Bulgaria], a cărui moştenire ar trebui să constituie mai degrabă un vector de apropiere şi nu de diviziune, cum a fost cazul chiar de curând [ca pentru alte figuri istorice şi literare bulgare, Skopje revendică "originile macedonene" ale lui Vapcarov].

Şi, în cele din urmă, ar fi bine ca, în loc să se împroaşte cu acuzaţii reciproce, macedoneni şi bulgari să încerce să se gândească măcar pentru o clipă cum văd europenii această controversă dintre ei. În ochii lor, acestea sunt certuri "tipic balcanice", şi, din păcate, este o poreclă grea de înţelesuri fiindcă lumea îşi aminteşte încă de războaiele fratricide care ne-au devastat peninsula.

Pe termen lung, niciuna dintre cele două ţări nu are interes ca cearta să persiste. Şi cu cât mai devreme bulgarii şi macedonenii îşi vor da seama că se îndreaptă într-o fundătură, cu atât va fi mai bine pentru viitorul lor european. Să punem atunci presiune pentru ca litigiile să fie reglate înainte de martie 2013, pentru ca Macedonia să fie dumirită privind data de începere a negocierilor cu Bruxelles, şi pentru ca Bulgaria să devină un aliat sincer pe traseul european.

Context

Dispute privind moştenirea istorică

Bulgaria “sapă mormântul Macedoniei”, conform unei sintagme folosită frecvent de postul de televiziune macedonean Kanal 5.

“Bulgarii le-au făcut jocul grecilor”, notează cu indignare cotidianul Vecer, referindu-se la opoziţia istorică a Atenei faţă de recunoaşterea ţării sub numele de “Macedonia”, nume căruia îi revendică originile geografice şi culturale. De acum înainte, Sofia a preluat conducerea celor din cadrul Uniunii Europene care nu doresc integrarea Macedoniei, stat care aşteaptă din 2005 în anticamera Bruxellesului, adaugă cotidianul. “Este un cuţit înfipt în spate”, subliniază cotidianul proguvernamental Nova Makedonia.

Bulgaria, care a fost prima ţară ce a recunoscut independenţa Macedoniei în 1992, îşi justifică refuzul prin reizbucnirea “retoricii naţionaliste” la Skopje. Sofia denunţă o “atitudine discriminatorie” faţă de cetăţenii bulgari, în special faţă de oamenii de afaceri. Conform Sofiei, tensiunile între cele două ţări sunt în principal rezultatul politicii populiste a Guvernului condus de Nikola Gruevski, care încearcă să demonstreze “originile străvechi” ale Macedoniei însuşind elemente ale istoriei vecinilor, mai ales paternitatea chirilică.

Autorităţile bulgare oferă frecvent drept exemplu proiectul foarte controversat intitulat “Skopje 2014”, în cadrul căruia în capitala Macedoniei au fost ridicate zeci de monumente inclusiv o uriaşă statuie ecvestră a lui Alexandru cel Mare, dar şi un monument al împăratului Iustinian şi unul al regelui Samuel al Bulgariei]. Un film – După meci – , realizat cu sprijinul Guvernului macedonean în 2012, a stârnit furia eurodeputaţilor bulgari, care consideră că este manifestarea evidentă a “campaniei antibulgare” aflată în curs de desfăşurare la Skopje.
Dar vetoul bulgar a provocat şi regrete, chiar neînţelegere, în mediile proeuropene din Macedonia. “Bulgaria este cel mai bun prieten şi aliat pe care Macedonia îl poate avea pe scena internaţională. În loc să pună condiţii, Sofia ar trebui să se comporte ca fratele nostru mai mare, capabil să ne ajute şi să ne îndrume”, apreciază analistul politic Zhidas Daskalovski la postul public de radio bulgar.