Războiul codului, partea a 2-a

Ca în toiul războaielor codului, Scoţia şi Norvegia cer UE să ia măsuri împotriva Islandei şi Insulelor Feroe, acuzate de a pustii fără ruşine stocurile de peşte.

Publicat pe 24 august 2010 la 13:38

Este vară iar amatorii de peşte din Marea Britanie profită de abundenţa de macrou - la grătar, afumat sau copt la cuptor în cidru. Este un produs sezonier care îndeplineşte criteriile unei economii durabile, se poate deci chefui fără a te simţi vinovat. Dar ca în toiul războaielor codului din anii 1970, macroul a devenit subiectul unui conflict, între Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe de o parte, Islanda şi Insulele Feroe de cealaltă parte, acuzate de a fi depăşit cu mult cotele convenite, servindu-şi partea leului în stocurile din Atlanticul de Nord.

După spusele industriei britanice a pescuitului, comportamentul lor pune în pericol nu numai viitorul acesteia, ci şi al macroului în sine, şi prin urmare economia durabilă. Săptămâna trecută, 50 de pescari din Scoţia au împiedicat traulerul Insulelor Feroe, Jupiter, să descarce în portul Peterhead 1100 de tone de peşte destinate unei instalaţii de tratare. Un deputat scoţian cere acum sancţiuni împotriva Islandei şi Insulelor Feroe, o provincie autonomă a Danemarcei situată între Marea Britanie şi Islanda.

"Invadatori vikingi ai timpurilor moderne"

Numindu-i "invadatorii vikingi ai timpurilor moderne", Struan Stevenson, din Comisia pentru pescuit în Parlamentul European, afirmă că numai teama de sancţiuni i-ar potoli pe cei doi vinovaţi. "Trebuie să fie ameninţaţi că se vor închide toate porturile UE pentru navele lor, se vor bloca toate importurile provenind din Islanda şi Insulele Feroe, dar şi să le arătăm că nu sunt vorbe goale".

Ar trebui să se facă din acest subiect şi o problemă centrală în discuţiile pentru aderarea Islandei la UE, consideră dl Stevenson. "Iată o ţară care se aşează la masa negocierilor pentru a adera la UE. Dar ce ne aduce în schimb ? Un nor de cenuşă vulcanică şi probleme financiare cu refuzul ei de a-şi plăti datoria faţă de Marea Britanie. Iar acum dă dovadă de o agresivitate extraordinară în ceea ce priveşte stocurile de peşte. Ceea ce face în practică, este pescuit ilegal, nedeclarat şi nereglementat". Problema ar fi parţial consecinţa schimbărilor climatice, macroul încercând să ajungă în apele mai reci din nord. În faţa unei astfel de abundenţe, Islanda, pradă unor grave dificultăţi financiare, a decis unilateral să-şi crească cota de la 2.000 de tone la 130.000 tone. Insulele Feroe, care împreună cu UE şi Norvegia, au semnat Acordul apelor teritoriale, au făcut acelaşi lucru, trecându-şi în mod arbitrar cota lor de la 25.000 de tone la 85.000 de tone.

Newsletter în limba română

Dacă sunt menţinute, prevede WWF, cotele combinate de macrou pentru anul 2010 ar avea ca rezultat o exploatare superioară de 35% recomandărilor ştiinţifice stabilite de Consiliul Internaţional pentru Explorarea Apelor Maritime (CIEAM) şi ar însemna o "condamnare la moarte" pentru stocuri. Ian Gatt, liderul Asociaţiei scoţiene de pescuit pelagic, considerăcă viitorul sectorului - care anul trecut a cântărit 135 milioane de lire sterline - ar fi compromis. În lipsa unui acord, cota scoţiană ar putea fi redusă la jumătate.

Intransigenţă

Norvegia a luat măsuri imediate, închizându-şi porturile traulerelor din Islanda şi Insulele Feroe. Dar UE, care şi-a exprimat îngrijorarea, nu a luat încă nicio decizie, spre necazul sectorului pescuitului. Islanda este nou venită în pescuitul industrial de macrou. Cu Insulele Feroe, ea s-a dotat cu o flotă costisitoare pentru pescuitul de merlan, dar stocurile s-au prăbuşit.

"Ca rezultat, ei au pe braţe aceste nave moderne, noi nouţe", explică Ernie Simpson, 63 de ani, căpitan pensionat care deţine împreună cu fiul său Allan, Christina S, o navă înregistrată la Fraserburg. "Ambarcaţiuni adeseori mai bune şi mai mari decât ale noastre. Dar n-au merlan de pescuit. Deci acum, ei se întorc spre macrou". Islanda consideră că este în dreptul ei. Federaţia proprietarilor islandezi de nave de pescuit consideră că "are în întregime dreptul de a pescui macroul în cadrul legislaţiei islandeze".

Între timp, scoţienii fac front comun cu norvegienii pentru a cere UE să exercite mai multă presiune asupra Islandei şi Insulelor Feroe. Dar Stevenson consideră că intransigenţa pescarilor islandezi va fi greu de înduplecat. Amintirile războaielor codului din anii '50 şi '70 persistă încă cu înverşunare : pescarii islandezi tăiau atunci năvoadele concurenţilor lor britanici, obligând în cele din urmă Royal Navy să intervină.

"Ei sunt convinşi că au câştigat războiul codului, spune Stevenson, în aşa măsură încât canoniera care a deschis focul asupra unei nave a marinei britanice a devenit un restaurant celebru în portul Reykjavik. Ei cred că pot repeta isprava. Dar de data asta au de-a face cu un adversar mult mai puternic. În faţa lor nu se află numai Marea Britanie, ci întreaga UE, precum şi vecinul lor apropiat, Norvegia".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect