Alegeți o limbă
În următoarele trei luni, Franţa a promis să elimine jumătate din taberele ilegale de romi de pe teritoriul său şi să expedieze locuitorii acestora în România şi Bulgaria. Din solidaritate între ţări francofone [România şi Bulgaria fac parte din Organizaţia Internaţională a Francofoniei], Bucureşti şi Sofia s-au angajat să primească romii expulzaţi din Franţa şi chiar să trimită poliţişti locali pentru a-i ajuta pe colegii lor francezi.
Pentru această operaţiune, Paris a primit undă verde din partea Comisiei Europene, care nu a găsit nicio problemă. Pe scurt, totul este gata pentru ca să aibă loc în Europa prima şi cea mai masivă deportare oficială a romilor de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Pentru că este vorba de mii de oameni. Cu ce rezultat ? Romii din România şi Bulgaria se vor întoarce în ţară şi, după ce vor petrece ceva timp cu familiile lor, vor pleca din nou spre Franţa. De ce ? Pentru că ei cunosc deja drumul şi sunt siguri că vor găsi acolo condiţii mai bune de trai decât în cele două ţări cele mai sărace din Uniunea Europeană.
O soluţie poliţistă care nu rezolvă nimic
Romii sunt nomazi prin natură şi se adaptează greu la modul nostru de viaţă. Foarte puţini dintre ei sunt obişnuiţi cu o viaţă sedentară. Ceilalţi continuă călătoria începută cu mai mult de cinci secole în urmă de strămoşii lor indieni. O călătorie care evident încă nu s-a încheiat. Concentrarea lor în Balcani este datorată a două motive : otomanilor, care le-au deschis calea până aici, şi comunismului, care, construind Cortina de Fier, le-a conţinut migraţia spre vestul continentului. Ţările occidentale, printre care Franţa, au contribuit de asemenea, persecutând necruţător romii din secolul al şaptesprezecelea încoace - persecuţii care şi-au atins apogeul în timpul nazismului. Insinuările acuzând Bulgaria şi România de a practica segregarea şi, astfel, de a fi forţat romii să plece sunt indecente, deoarece aceste două state, istoriceşte vorbind, le-au servit mai degrabă de loc de refugiu împotriva ostilităţii generale din restul Europei.
Bulgaria şi România nu pot nici să fie acuzate că sunt sărace dinadins pentru a se descotorosi de populaţia lor de romi. Europa nu va găsi o soluţie la această problemă prin ipocrizie. Fluturând steagul drepturilor omului, ea acuză astăzi Bucureşti şi Sofia de a nu face destul pentru integrarea romilor. În acelaşi timp, autorităţile italiene şi franceze spun că nu gonesc romii de pe teritoriul lor din intoleranţă, dar numai pentru că nu doresc ca străinii să le încalce legile.
Aparent, se caută o soluţie poliţistă la chestiunea romă expulzându-i spre ţări-ghetouri care nu au, de altfel, nici dreptul nici mijloacele de a-i reţine în ţară. Protocolul nr 4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi convenţiile europene privind libera circulaţie specifică în mod clar că fiecare cetăţean al UE are dreptul de a-şi părăsi ţara şi de a călători liber pe teritoriul european. Da, Bulgaria şi România ar putea reţine romii, dar pentru a o face ar trebui ca aceste două ţări să restabilească legi de pe timpul comunismului, care prevedeau, printre altele, "vize de ieşire" pentru orice cetăţean care dorea să părăsească ţara.
Franţa are, în plus, soluţia la această problemă : este statutul de "gens du voyage"[oameni călători], o soluţie pe care o aplică la nivel naţional. Dar va avea ea curajul de a-l propune la nivel european ? Paris impune, într-adevăr, tuturor municipalităţilor de peste 5000 de locuitori să amenajeze terenuri, cu apă curentă şi electricitate, pentru a găzdui această "populaţie călătoare". Astfel, nomadismul devine mai civilizat şi ia aere de camping. Mai degrabă decât să investească în ghetouri moderne în România şi Bulgaria, asta ar trebui să facă şi Uniunea Europeană : să amenajeze locuri în întreaga Europă pentru acei romi care preferă să trăiască în perpetuarea tradiţiei călătoriei. Deoarece romii sunt europeni de secole şi nu există niciun mijloc pentru a-i înapoia în Asia.
Benzi desenate
Călătorie în inima sufletului rom
Succesul global al benzii desenate Persepolis, de Marjane Satrapi, arată că acestea - romane grafice - pot fi punţi extraordinare între culturi. O přibjehi, bandă desenată cehă, publicată recent sub forma unei trilogii, are aceeaşi ambiţie, spune Lidové noviny. Autorii, specialista în cultura rom Máša Bořkovcová, antropoloaga Markéta Hajská şi creatorul de benzi desenate Vojtech Mašek, au adunat poveştile a trei romi, două cehe şi un slovac. Ferko este cel mai în vârstă dintre cei trei protagonişti. Este un om jovial, şi fan al Aventurilor baronului Munchausen. Povestea Kevei este dominată de amintirile ei din copilărie şi de şederile ei în mai multe instituţii de învăţământ, o imagine pe care societatea, în general, preferă să nu o vadă. Albina are 45 de ani. Forţată să îşi urmeze soţul în satul rom Hermovce, ea a dat naştere la şapte copii, înainte de a de îndrăgosti de voluntarul Karel, sosit în sat pentru ajuta după inundaţiile din 1998. Departe de a da o viziune idilică şi politic corectă a romilor şi a modului lor de viaţă, O přibjehi vorbeşte despre violenţă, despre cămătărie sau de trafic de droguri, care sunt încă prezente în această comunitate.
