Cocoşul, simbolul Valoniei

Valonia pe calea renaşterii

Multă vreme, Valonia a fost considerată regiunea săracă a Belgiei, dependentă de ajutorul Flandrei bogate. Azi, economia valonă se redresează, iar valonii vor să fie din nou stăpâni pe destinul lor şi să reacţioneze la presiunile separatiştilor flamanzi.

Publicat pe 17 ianuarie 2013 la 12:29
Cocoşul, simbolul Valoniei

În Château Mélot, pe un deal aflat deasupra oraşului Namur – capitala Valoniei –, vizitatorii sunt de-a dreptul răsfăţaţi. Li se spală gratuit maşinile, de ziua lor primesc şampanie gratis, iar copiii lor pot să-l viziteze în fiecare an pe Moş Nicolae, care e adus cu elicopterul.

Toate acestea costă, întrucât castelul lui Mélot adăposteşte aşa-numitul Cercle de Wallonie, un club de afaceri destinat antreprenorilor valoni. Castelul respiră atmosfera unui vechi club pentru gentlemeni, cu candelabre de cristal în tavan şi un covor roşu pe scară. Şi, evident, cutia mare cu trabucuri de lângă bar.

“Aici aveţi dovada că Valonia nu înseamnă doar ruine industriale şi o populaţie formată din şomeri”, spune André Van Hecke, director general al clubului Cercle de Wallonie. “Flamanzii întreţin încă imaginea asta, dar ea e depăşită. Poate că înainte corespundea realităţii, dar acum lucrurile au început să se mişte în Valonia”.

Se schimbă mentalitatea

Impunătorul Van Hecke, care a făcut avere în sectorul comunicaţiilor, a înfiinţat Cercle de Wallonie în 2006. Nu i-a fost uşor să-i convingă din capul locului pe sobrii antreprenori valoni, care provin, în mare parte, de la întreprinderile mici şi mijlocii. “Patronii valoni lucrează zi şi noapte”, spune el. “Nu poţi să-i atragi cu vin şi trabucuri”. Van Hecke a reuşit totuşi să-i ademenească – cu workshop-uri serioase, conferinţe ţinute de bancheri şi antreprenori de succes şi, în cele din urmă, şi cu puţin vin şi trabucuri. Între timp, Cercle de Wallonie numără aproape 1500 de membri.

Newsletter în limba română

“Începe să se schimbe ceva în Valonia”, spune Van Hecke. “Începem să credem în noi înşine. Evident, antreprenorii nu sunt valoni tipici. Nu sunt tocmai de stânga. Dar şi noii socialişti sunt conştienţi că trebuie să ne schimbăm mentalitatea, că viitorul nu aparţine statului bunăstării, ci muncii şi antreprenoriatului”.

În Belgia, privirile sunt îndreptate adesea spre Flandra, nordul prosper care cere tot mai multă autonomie sub influenţa lui Bart De Wever, liderul partidului naţionalist flamand. Multă vreme, singurul obiectiv al Valoniei – regiunea mai săracă – a părut să fie acela de a limita pagubele, dar situaţia se schimbă.

Pe propriile picioare

Valonii s-au săturat de poziţia lor de perdanţi. Vor să stea, acum, pe propriile picioare. Ceea ce nu înseamnă că încearcă să se separe, la rândul lor, de flamanzi – nici vorbă. Vor, în schimb, să fie pregătiţi pentru ziua în care Flandra îşi va prezenta revendicările.

“Oamenii sunt din ce în ce mai conştienţi de faptul că Valonia trebuie să devină stăpână pe propria soartă”, crede Béatrice Delvaux, editorialistă la cotidianul Le Soir. “Nu există sondaje pe această temă, dar e ceva ce se simte în societate, se aude în declaraţiile politicienilor. Mulţi francofoni sunt jigniţi de atitudinea flamanzilor în timpul crizei. Se simt trataţi ca nişte leneşi şi profitori şi s-au săturat”.

Noua conştiinţă valonă se exprimă, înainte de toate, la nivel economic, unde “planul Marshall” - un plan de investiţii publice are menirea să rupă cu trecutul industrial. Autorităţile valone au investit 366 de milioane de euro în noi companii high-tech, creând peste zece mii de locuri de muncă. Marea breşă nu s-a produs încă, dar prăpastia care desparte Flandra de Valonia în materie de prosperitate a încetat să mai crească de câţiva ani încoace.

Valonia câştigă şi pe plan cultural în siguranţă de sine. Mons va fi capitala culturală a Europei în 2014, iar Liège şi-a depus candidatura pentru a deveni gazda Expoziţiei Universale din 2017. La Namur şi Charleroi, noii primari vor să insufle avânt oraşelor lor.

Între timp, pe plan politic, guvernul valon a lansat planul “Horizon 2022”, menit să determine cum va fi administrată peste zece ani Belgia francofonă. În urma noii reforme a statului, sprijinul financiar acordat de Flandra Valoniei se va reduce peste zece ani. Pentru a face faţă noii situaţii, trebuie reformate economia valonă, învăţământul, mobilitatea şi planificarea teritorială.

“Diverşi politicieni au dat de înţeles că lucrurile trebuie să meargă mai repede”, spune Béatrice Delvaux. “Ei vor să fie pregătiţi pentru alegerile din 2014, în caz că se vor confrunta cu Bart De Wever”.

Contrapondere la viziunea flamandă

Potrivit lui Delvaux, au avut loc diverse reuniuni la nivel înalt, cu rolul de a stabili ce poziţie comună pot să adopte politicienii francofoni faţă de Flandra. Aceste reuniuni sunt învăluite într-un oarecare mister, deoarece – sunt de părere anumiţi critici – îi dau apă la moară lui Bart De Wever: dacă valonii îşi trasează propriul drum, nimic nu-l va mai împiedica pe omul politic flamand să separe Belgia în două.

“E un fals pericol”, spune Jean-Pascal Labille, secretarul general al Mutualităţii Socialiste [fonduri de asigurări de sănătate belgiene]. “E o scuză de care se folosesc adversarii progresului. Bart De Wever nu-şi va schimba părerea, indiferent dacă-i dăm sau nu dreptate. Dar, dacă nu spunem nimic, nici nu facem nimic”.

Labille vrea ca personalităţile valone de prim rang să reflecteze împreună la structura ideală a statului belgian, pentru a oferi o contrapondere la viziunea flamandă.

Dacă reuşesc, Labille va fi foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul Valoniei. “Avem mult spaţiu, multă forţă de muncă calificată şi o poziţie geografică extrem de convenabilă. Dacă va urma drumul pe care a pornit, în zece ani Valonia ar putea să ocupe o poziţie de frunte”. Privite din acest unghi, criza politică şi tenacitatea lui Bart De Wever pot avea chiar efect pozitiv asupra Valoniei. Naţionaliştii flamanzi i-au jignit, poate, pe valoni, dar le-au dat şi semnalul de trezire.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect