Fiasco de mare viteză în Benelux

La mai puţin de şase săptămâni de la lansarea sa – şi după o mulţime de probleme tehnice – trenul de mare viteză Fyra între Amsterdam şi Bruxelles s-a oprit. Un eşec care pune sub semnul întrebării modul în care au fost încheiate acordurile pentru asemenea proiecte de infrastructură.

Publicat pe 22 ianuarie 2013 la 16:13

Declarând că s-a “săturat”, şeful Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Belgiene (NMBS), Marc Descheemaecker, a exprimat probabil, în mod cât se poate de adecvat, sentimentele pe care le nutresc mulţi pasageri faţă de “trenul de mare viteză” Fyra. Directorul NMBS şi-a manifestat mânia ieri la emisiunea TV “Ziua a şaptea”, difuzată pe postul flamand de televiziune VRT. Fyra, care urma să devină o linie feroviară de mare viteză între Amsterdam şi Bruxelles, este un fiasco. Din capul locului [de la data de 9 decembrie, când a fost introdusă], legătura nu a fost punctuală, iar din weekend-ul trecut trenul nu mai circulă deloc – situaţie care se va prelungi, probabil, mai multe luni.

La un moment dat, cauza a fost o lebădă care a ajuns pe linie, apoi au apărut dereglări de infrastructură lângă Rotterdam. Au existat probleme frecvente de ITC [tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor] (“deranjamente la Radio Block Centre [centrul de semnalizare informatizată]”), din cauza cărora unele trenuri au avut întârzieri, iar altele au rămas mult timp blocate pe şine. Acum s-a dovedit că trenul însuşi, V250, are defecte îngrijorătoare. Se pare că aceste trenuri nu sunt echipate să facă faţă blocurilor de gheaţă. Pe şine s-au găsit bucăţi de tablă şi o sită protectoare de la un Fyra. Nu e de mirare că serviciul de securitate al căilor ferate belgiene a decis să anuleze acest tren.

Degetele acuzatoare arată acum în direcţia producătorului, compania italiană AnsaldoBreda, care şi-a prezentat deja scuzele. Dar întrebarea este de ce operatorul feroviar olandez NS-Hispeed şi NMBS au optat pentru acest furnizor şi nu pentru unul dintre producătorii mai cunoscuţi, ale căror trenuri circulă deja în reţeaua europeană. Un caz clasic în care cheltuielile mici se dovedesc în cele din urmă perdante.

Se reiau consultările

Wilma Mansveld, secretar de stat olandez (infrastructură, PvdA [Partidul Muncii]), a anunţat azi, într-o scrisoare trimisă Camerei Reprezentanţilor din Parlamentul Olandei, că face eforturi în vederea unui serviciu feroviar alternativ. De aici rezultă că şi-a pierdut rapid indulgenţa pe care o manifestase iniţial faţă de problemele trenului Fyra. Mansveld va uza de puterea ei pentru a-i face pe transportatori să respecte convenţiile încheiate odată cu acordarea licenţelor sau, dacă acest lucru nu este posibil, să-i oblige să încheie noi convenţii.

Newsletter în limba română

E bine că face măcar atât. Binevenită e şi examinarea în profunzime a cauzelor eşecului, pe care o pretinde de la NS [Căile Ferate Olandeze) şi NMBS. Ceea ce înseamnă că trebuie reluate consultările dintre belgieni şi olandezi privind trenurile de mare viteză, consultări care n-au decurs niciodată fără dificultăţi. E în joc viitorul trenului Fyra.

Părţile implicate în aceste consultări ar trebui să ţină cont de faptul că pasagerii care circulă cu trenul îşi doresc itinerare sigure. Pentru ei, fiabilitatea e considerabil mai importantă decât false promisiuni de mare viteză.

Analiză

Un eşec anunţat

Încă din decembrie trecut, Le Monde denunţa "blestemul trenului Benelux", care lovea, la doar câteva zile de la lansarea sa, trenul Fyra. Succesor al trenului care, de 55 de ani, lega în trei ore Bruxelles şi Amsterdam (210 km), Fyra "este exploatat de NS Highspeed - o alianţă a căilor ferate olandeze (NS) şi KLM - şi Societatea Naţională a Căilor ferate belgiene (SNCB)", precizează cotidianul. Acesta enumără problemele care au afectat trenul încă din prima zi: întârzieri, anulări, avarii... Suficient pentru a alimenta sentimentul de a se confrunta cu "un fel de catastrofă industrială", care

provoacă râsul pe chipul călătoriilor belgieni şi olandezi cu atât mai mult cu cât supresiunea trenului Benelux, o mini-revoluţie despre care nu au nicio părere, a generat şi o explozie a preţurilor.
Publicaţia La Libre Belgique analizează, în ceea ce-o priveşte, "motivele unui fiasco", "un imens eşec internaţional, monumental".
Proiectul Fyra datează din 1996. În acele timpuri, exista o dorinţă a căilor ferate belgo-olandeze de a face concurenţă Thalys-ului, pe linia Bruxelles-Amsterdam. Ideea era de a face un fel de tren de mare viteză (TGV) low-cost, cu ceva mai puţin confort (fără vagon-restaurant, de exemplu) şi cu preţuri ceva mai puţin ridicate. Tendinţa este europeană: şi căile ferate franceze doresc să facă un TVG mai ieftin. [...] Fyra ar dori să fie accesibil: preţul materialului folosit a fost deci, fără nicio îndoială, un factor important pentru iniţiatorii proiectului. În 2003, italianul Ansaldo Breda a fost ales, printre alţi şapte constructori care au răspuns licitaţiei, pentru a dezvolta Fyras. [...]Întreprinderea are foarte puţină experienţă la nivelul dezvoltării trenurilor de mare viteză, cel puţin în afara frontierelor italiene.
Un fiasco, adaugă ziarul, care are şi alte explicaţii, pe lângă cele tehnice:
potrivit unora, operatorul belgian ar fi abordat proiectul pieziş, împins de la spate de operatorul olandez şi de politicile de pe cele două maluri ale râului Moerdijk. "Exista o mare presiune politică, consideră deputatul ecologist Ronny Balcaen. Am construit o nouă linie de mare viteză şi aveam nevoie de trenuri care să circule pe ea".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect