Știri Croaţia-Slovenia

Imposibila concordanţă a vocilor

Aderarea Croaţiei la UE, prevăzută pentru 1 iulie, rămâne condiţionată de soluţionarea unui litigiu bancar şi a unei divergenţe legate de frontiera cu ţara vecină, Slovenia. O situaţie care arată în ce măsură problema suveranităţii reprezintă o diferenţă culturală între UE şi cele mai tinere ţări de pe continent.

Publicat pe 6 februarie 2013 la 16:34

Cu puţin peste douăzeci de ani în urmă, Slovenia şi Croaţia au fost înfiinţate ca state independente, bazându-se pe ideea că singura soluţie pentru un conflict fără capăt era crearea unor state separate, suverane şi independente.
Uniunea Europeană a fost întemeiată în anii cincizeci ai secolului trecut, pe baze diametral opuse. Având în vedere experienţa istorică, puţin spus îngrozitoare, şi determinarea de a nu mai repeta niciodată ororile războiului, Uniunea a fost fondată pe ideea că abandonarea parţială a suveranităţii de stat şi integrarea – nu dezintegrarea – erau cele mai bune obstacole pentru a împiedica noi conflicte. Prin urmare, a fost necesar să li se înlăture statelor europene capacitatea, motivele şi puterea de a genera conflicte, şi să fie create mecanismele pentru soluţionarea lor paşnică şi consensuală.

O lipsă de voinţă?

Diferenţa dintre geneza conflictului croato-sloven şi geneza construcţiei europene, adică între două filosofii politice, poate fi rezumată prin diferenţa dintre ideea de suveranitate absolută şi necesitatea ca toate conflictele să fie soluţionate în mod raţional şi, dacă este necesar, cu preţul unei suveranităţi ştirbite.
Această opoziţie este la originea litigiului croato-sloven şi a incapacităţii (sau mai degrabă a lipsei de voinţă?) din partea Zagrebului şi a Ljubljanei să îl rezolve. Slovenia şi Croaţia se luptă cu multă încăpăţânare pentru un lucru (stabilirea liniei de frontieră şi litigiul bancar) care împiedică extinderea Uniunii, şi ameninţă capacitatea acesteia de a rezolva conflictele. În mod paradoxal, Croaţia şi Slovenia se folosesc de dreptul lor suveran de a deschide un conflict, şi demonstrează acest lucru într-o comunitate politică al cărui principiu este abandonarea conflictelor cu preţul unei suveranităţi limitate a membrilor săi.

Disciplinarea unei suveranităţi arţăgoase

Situaţia este ironică, deoarece elitele politice slovene şi croate percep Uniunea ca fiind întruchiparea iluziei rasiste a civilizaţiei europene şi a superiorităţii sale culturale. Ele şi-o imaginează după modelul concertului vienez de Anul Nou, în conformitate cu spiritul mic-burghez şi gustul său pentru kitschuri. Ele au intrat în arena politică modernă echipate cu valori diametral opuse. Au privit suveranitatea statului lor ca pe ceva sacru şi erau dispuse să sacrifice drepturile omului şi chiar vieţi umane pe acest altar. Dintr-o dată, se simt un pic dezorientate. Deoarece Europa nu este Marşul lui Radetzky, ci mai degrabă Simfonia a IX-a de Beethoven şi un pic din Imagine, de John Lennon.
Orice soluţie a litigiului croato-sloven va fi pozitivă şi benefică pentru toate părţile implicate. Este foarte posibil ca Bruxelles să oblige Ljubljana şi Zagreb să ajungă la un compromis care va declanşa ratificarea de către Slovenia a Tratatului de aderare a Croaţiei. Uniunea va demonstra astfel că este în măsură să-şi îndeplinească funcţia sa de bază, şi anume să-i oblige pe membrii săi să acţioneze în mod constructiv şi raţional şi să fie cooperanţi. Dacă, din nefericire, Uniunea Europeană nu va reuşi să disciplineze suveranitatea arţăgoasă a membrilor săi, aceasta şi-ar trăda idealul şi nu ar fi mai vrednică să primească pe nimeni în rândurile ei.

Din Slovenia

Newsletter în limba română

Slovenii sunt mai grăbiţi să-i primească pe croaţi decât liderii lor

76% dintre sloveni sunt în favoarea ratificării Tratatului de aderare a Croaţiei la UE de către ţara lor, şi doar 14% sunt împotrivă, potrivit unui sondaj recent publicat de către cotidianul sloven Delo.
Dar cotidianul din Ljubljana atrage atenţia că nu mai este mult timp: tratatul trebuie să fie ratificat de cele douăzeci şi şapte de state membre până la 1 aprilie, pentru ca aderarea să poată avea loc după cum a fost prevăzut, la 1 iulie. Iar criza politică şi guvernamentală din Slovenia, precum şi litigiul bancar cu Croaţia nu pledează în favoarea unei ratificări rapide. Cu toate acestea, scrie ziarul Dnevnik, slovenii au fost întru totul capabili să aprobe compromisul cu privire la divergenţa asupra graniţei lor cu Croaţia în 2010. “Dacă cetăţenii sloveni ar fi putut decide ratificarea Tratatului de aderare, acesta ar fi fost ratificat foarte repede”, conchide Delo.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect