Un atelier de croitorie la Prato, Italia.

"Made in China" fără taxe

Placă turnantă a traficului de textile din Asia, Republica Cehă caută metode de a lupta împotriva acestei activităţi. Dar acest lucru necesită o cooperare fiscală între europeni.

Publicat pe 12 octombrie 2010 la 14:44
© Nadia Shira Cohen for The New York Times  | Un atelier de croitorie la Prato, Italia.

În fiecare zi, aproape 50 de containere încărcate cu 800 de tone de produse textile şi încălţăminte importate ilegal din China şi Vietnam intră în Republica Cehă. O parte din mărfuri rămân în ţară, o altă parte îşi continuă drumul spre alte ţări europene.

În ultimele luni, fenomenul de fraudă în importurile de produse textile asiatice a căpătat o amploare considerabilă. Astfel, Jiří Bartak, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Vămilor cehe afirmă că : "Totul sugerează că traficanţii asiatici utilizează Republica Cehă ca o imensă placă turnantă prin care produsele lor pot intra în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor din UE".

Cel mai mare gang, dezasamblat

Administraţia are încă mari greutăţi pentru a identifica "creierele" acestui comerţ ilegal. Produsele importate sunt destinate unor companii create specific pentru a le recepţiona. Este adesea foarte dificil de aflat cine stă în spatele lor. Acestea cumpără milioane de tone de îmbrăcăminte în primele lor luni de existenţă şi apoi dispar atunci când trebuie să declare şi să plătească TVA-ul. Proprietarul întreprinderii este un om de paie, sau un străin care este de multă vreme plecat din Republica Cehă atunci când escrocheria este descoperită.

În luna mai, vameşii au reuşit să descompună cea mai mare bandă care să fi organizat vreodată un trafic de importuri ilegale de bunuri pe solul ceh. Prejudiciul pentru ţară este estimat la cel puţin 65 de milioane de coroane [2.65 milioane de euro]. Dar această reţea organizată de chinezi nu reprezintă decât 10-15% din totalul comerţului ilegal în ţară. "Făcea parte dintr-una dintre primele organizaţii criminale chinezeşti care să fi operat în Europa. Cu resurse financiare nelimitate, membrii acesteia trăiau în lux pe teritoriul nostru", explică Aleš Hrubý, investigator pe lângă administraţia vamală. Sediul reţelei se afla în Praga iar organizaţia opera în parte în Ústecko [în nordul ţării, aproape de graniţa germană]. Vameşii au descoperit chiar şi locul în care o chinezoaică făcea facturi false care permiteau comercianţilor să plătească mai puţione drepturi vamale. Suma facturilor nu depăşea 15 000 de dolari [10 800 EUR], în timp ce valoarea reală a containerelor importate varia de la 80 000 la 200 000 de dolari [57 600-144 000 euro].

Newsletter în limba română

Nevoie de o reformă europeană a TVA

Administraţia Vămilor, Ministerul Finanţelor şi chiar UE sunt în prezent foarte preocupate de răspândirea comerţului ilegal. La nivel european, problema introducerii noului sistem de TVA este noul subiect de dezbateri intense. Austriecii şi germanii au propus să se aplice tuturor bunurilor un sistem de taxare inversă. Cu alte cuvinte, cumpărătorul final ar fi responsabil pentru plata TVA-ului. Astăzi, statele nu pot introduce acest sistem decât pentru anumite bunuri. "Ar trebui să se poată obţine un drept de scutire negociat în UE pentru statele membre în cauză, consideră Jan Knížek, director al Administraţiei Vamale din Cehia. Evazioniştii ar fi atunci obligaţi să-şi mute activităţile în altă ţară. Iată de ce cu ameninţarea crescândă reprezentată de aceste fraude, UE ar trebui să ia în considerare o schimbare globală a întregului sistem de TVA actual".

De asemenea, se vorbeşte de supunerea companiilor de transport la obligaţia de a declara bunurile importate într-un sistem de informaţii comun. Ceea ce ar permite vameşilor de a dispune de un control mai uşor asupra fluxului de mărfuri.

Ungaria, care era acum trei ani încă locul de tranzit al acestor importuri, a rezolvat problema atunci când vameşii săi au început să colecteze TVA-ul la vămuirea mărfurilor. Autorităţile cehe au în vedere introducerea unor măsuri similare. "Dar problema, a declarat Knížek, este că ar complica de asemenea viaţa oamenilor cinstiţi, care constituie majoritatea oamenilor de afaceri".

Italia

Prato, capitala "made in Italy" chinez

Altădată celebru pentru şicul său "made in Italy", oraşul Prato, din Toscana, adăposteşte de acum înainte cea mai mare concentraţie de imigranţi chinezi din Europa, [informează](http://www.nytimes.com/2010/09/13/world/europe/13prato.html?_r=3&sq=prato chinese&st=cse&scp=1&pagewanted=all) The New York Times. Pentru o populaţie totală de 187 000 de persoane, câteva 36 000 sunt imigranţi, cu sau fără acte în regulă, "lucrând 12 ore pe zi în cele 3 200 de ateliere de confecţionare de haine, de pantofi şi de accesorii de proastă calitate". Din 2001, potrivit camerei locale de comerţ, numărul de italieni proprietari de întreprinderi de textile a scăzut la jumătate. "Dar ceea ce pare să exaspereze cel mai mult italienii este că chinezii îi bat la propriul joc", notează cotidianul, "uzând de evaziunea TVA şi ştiind cum să deturneze strălucit faimoasa complexitate a birocraţiei italiene". In timp ce întreprinderile locale suferă, întreprinderile chinezeşti repatriază aproximativ 1 milion de euro zilnic şi dăunează etichetei "made in Italy". "Tensiunea este extrem de puternică din primăvara trecută, de când poliţia italiană a făcut o descindere în atelierele care utilizau mână de lucru ilegală", scrie The New York Times, "şi ea nu încetează să crească de când procurorii italieni au arestat 24 de persoane şi examinează dosarele a 100 de întreprinderi din regiunea Prato, de la sfârşitul lui iunie. Autorităţile le bănuiesc de spălare de bani, prostituţie, fals şi de ştampilarea produselor fabricate în străinătate cu certificatul 'made in Italy'".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect