Regulile trebuie să fie respectate

Intrarea Croaţiei în UE, pe 1 iulie, va fi prima extindere de la începutul crizei financiare. Dar acest context nu trebuie să justifice uitarea cerinţelor în privinţa respectării statului de drept, pierdute oareşcum din vedere la ultimele aderări.

Publicat pe 23 aprilie 2013 la 11:22

Criza din zona euro şi dificultăţile economice acaparează atenţia liderilor europeni, dar extinderea continuă. Pe 1 iulie 2013, Croaţia va deveni cel de-al douăzeci şi optulea membru al Uniunii Europene. Misiunea istorică a UE în hinterlandul său şi pe lângă graniţe nu trebuie totuşi să ascundă sleirea proiectului european şi scepticismul general.
De fapt, ultima extindere, la începutul anului 2007, a scos la iveală o oarecare nepregătire a noilor intraţi. România şi Bulgaria erau departe de nivelul cerut, în special în ceea ce priveşte statul de drept şi lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Pentru a prinde din urmă întârzierea faţă de angajamentele luate, Comisia Europeană a trebuit să improvizeze un "mecanism de cooperare şi verificare", însă Bulgaria şi România nici până în ziua de astăzi nu sunt încă în măsură să intre în spaţiul Schengen.
Desigur, UE a tras o învăţătură de minte din cazul mai sus-citat şi a procedat altfel cu Croaţia. A fost crescut numărul de capitole în jurul cărora sunt organizate negocierile iar Bruxelles a introdus un "mecanism special de monitorizare consolidată". Ideea este de a permite Comisiei să evalueze respectarea angajamentelor luate în timpul negocierilor. Iar intrarea Zagrebului în spaţiul Schengen este supusă unor condiţii speciale.
Potrivit [raportului de monitorizare] publicat pe 26 martie, Croaţia este aptă să adere la UE. Şefii de stat şi de guvern din UE au dat undă verde acum mai mult de un an iar tratatul de aderare a Croaţiei este în decurs de ratificare; nouăsprezece din cele douăzeci şi şapte de state membre l-au semnat deja.

Gata, dar nu chiar de tot

Cu toate acestea, raportul atrage atenţia asupra progreselor care mai rămân de făcut în ceea ce priveşte eficienţa judiciară. Mai precis, în ceea ce priveşte respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei. În Croaţia, ca şi în România sau Ungaria, procesele implicând foşti prim-miniştri nu s-au desfăşurat nici ele în conformitate cu standardele juridice europene.
Cazul lui Ivo Sanader, şef al guvernului croat între 2003 şi 2009, este grăitor. Condamnarea acestuia, pentru corupţie într-un caz de OPA (ofertă publică de cumpărare cu plata în numerar) implicând compania energetică maghiară MOL şi bănci austro-germane, a fost considerată ca fiind un progres către statul de drept. Dar totuşi se pare că unele expertize au fost arbitrar respinse, fără prea mult respect pentru procedură. În cele din urmă, curtea s-a concentrat mai mult asupra condamnării vânzării campionului energetic naţional unui concurent străin, decât asupra acuzaţiei de corupţie. Suntem deci departe de un sistem judiciar independent conform standardelor europene.
Slăbiciunea statului de drept este o caracteristică, la diferite grade, a mai multor ţări din Europa Centrală şi de Est; şi este înrudită cu practicile regimurilor autoritare patrimoniale din Estul european. Această stare de fapt alimentează şi mai mult pesimismul majoritar în opinia publică, contribuind astfel la istovirea proiectului european. Extinderea Uniunii Europene pare lipsită de sens şi de direcţie.

Extinderile, condiţionate de reforme stricte

Astfel de percepţii au o influenţă considerabilă, cu atât mai mult cu cât criza din zona euro suscită neînţelegere, şi chiar ostilitate. Acest cocktail periculos ar putea pune în pericol obiectivul central al extinderii: un larg Commonwealth paneuropean fondat pe o idee comună a dreptului şi justiţiei.
Astfel, orice nouă extindere va trebui să fie condiţionată de reforme stricte în scopul stabilirii statului de drept, în teorie cât şi în practică. Deci învăţăturile experienţei aderării Croaţiei vor trebui integrate în strategia de extindere a Comisiei, care este presupusă să-şi înăsprească criteriile şi să se asigure cu mai multă sârguinţă că acestea sunt respectate de către ţările candidate (Serbia şi Macedonia) şi potenţial candidate (celelalte republici din fosta Iugoslavie şi Albania).
În mare, este foarte important pentru UE ca statul de drept să se afle în inima politicii de extindere, şi să fie implantat în vecinătatea ei. "Marea Idee" europeană este înrudită cu Proiectul de ”pace eternă” a lui Immanuel Kant iar plăsmuirea unei asemenea confederaţii de republici libere va fi o capodoperă de civilizaţie.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect