Alegeți o limbă
O nouă forţă de gărzi europene este pe cale să fie desfăşurată în Grecia pentru a patrula pe frontiera greco-turcă, încercând astfel să stăvilească imigraţia ilegală spre Europa. Această Forţă Europeană de Intervenţie Rapidă de Frontieră, formată din gărzi de frontieră provenind din celelalte ţări europene, va fi prima desfăşurare armată multinaţională dirijată dinspre Bruxelles spre frontierele externe ale UE.
Echipele ar trebui să ajungă în Grecia în câteva zile, Comisia a stabilit iniţial în 25 octombrie, dar fără să precizeze forma şi numărul exact al componenţilor. Un oficial al Comisiei declarase astfel: "Este vorba de un front nou. Grupurile sunt armate, dar nu pot utiliza armele decât pentru a se apăra".
Luptând pentru a face faţă cu sutele de imigranţi care intră în Grecia în fiecare zi printr-o porţiune inospitalieră şi nemonitorizată a frontierei cu Turcia, în apropierea oraşului Edirne, Atena a cerut ajutor de la Bruxelles. "Fluxurile de persoane care traversează frontiera neregulamentar au atins proporţii alarmante", a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne. "Grecia, în mod evident, nu este în măsură să gereze singură această situaţie".
O presiune imensă pentru o ţară mică
Potrivit informaţiilor de la Bruxelles, nu departe de opt din zece migranţi care au intrat în Europa în acest an au sosit în Grecia trecând prin Turcia. Unii sunt imigranţi economici ilegali, la cheremul bandelor de traficanţi de persoane, alţii sunt solicitanţi de azil irakieni şi afgani, al căror tratament de către autorităţile elene este privit de ONU şi UE drept reprobabil. "Este o situaţie îngrozitoare", a spus oficialul. "În prezent, grecii nu se pot descurca cu această situaţie. Este o ţară mică care se confruntă cu o presiune imensă".
Numărul de persoane care au intrat în Grecia anul acesta aproape s-a cvadruplat, trecând la aproximativ 34 000 de la aproximativ 9 000, anul trecut. Pentru afgani, cum ar fi Fahim Ahmad, 16 ani, calea spre Europa prin Grecia este cunoscută. Băiatul din oraşul afgan Jalalabad a călătorit cu autobuzul la graniţa afgano-iraniană, apoi a străbătut Iranul ghidat de traficanţi, care l-au condus pe el şi tovarăşii săi în Turcia.
De acolo, ei şi-au făcut drumul spre coastă în faţa insulei greceşti Mytilene. "Le-au trebuit patru luni şi i-a costat 1500 de dolari [1076€] pentru traficanţi", a spus Ahmad. "Ne dureau tare picioarele. Dar tot timpul mă gândeam la Anglia, unde locuiesc rudele mele. Condiţiile în Grecia sunt teribile. La secţia de poliţie eram ţinuţi câte 20 într-o celulă murdară. Şi înainte să ne dea drumul, l-au bătut pe Fahimullah pentru că a spus că nu se simţea bine".
Paza de coastă greacă a distrus barca
Matei, în vârstă de 22 de ani, din Congo, a spus: "Tatăl meu m-a învăţat să mă rog. Pe drum încoace, m-am rugat foarte mult şi i-am mulţumit de multe ori tatălui meu. Paza de coastă greacă ne-a distrus barca atunci când am încercat să traversăm şi ne-au respins în mod deliberat înapoi în Turcia. Între timp a venit o furtună şi niciunul dintre noi nu ştia să înoate. Aproape că am murit".
Potrivit ONU, nouă din zece arestări de imigranţi ilegali în Europa în acest an au avut loc în Grecia. Manfred Nowak, raportorul ONU pentru drepturile omului, a vizitat recent Atena şi a constatat că solicitanţii de azil sunt închişi în condiţii "inumane şi degradante". "Unele dintre instalaţii sunt atât de aglomerate, întunecate şi murdare încât a fost foarte dificil să stăm acolo cu deţinuţii. A trebuit să ieşim pentru că nu aveam suficient aer să respirăm", a spus acesta.
Pe parcursul anului trecut, şi guvernele UE s-au mobilizat la Bruxelles pentru a pune capăt migraţiei din Mediterana şi rutelor de trafic în Spania, Italia, Malta şi prin patrule maritime. De asemenea, acţiune controversată, au încheiat înţelegeri cu colonelul Muammar Gaddafi, al Libiei, pentru ca acesta să accepte migranţii respinşi. Libia a fost o rută de tranzit principală pentru oamenii care vin din Africa şi Orientul Mijlociu.
Închiderea acestor rute a lăsat Grecia expusă, cu mii de persoane ajungând acolo prin Turcia, din Pakistan, Afganistan, Irak, Iran şi Africa. Ministrul de Interne grec, Christos Papoutsis, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute : "Pe frontiera terestră greco-turcă este înregistrat zilnic un aflux masiv, de resortisanţi ai unor ţări terţe care încearcă să intre ilegal în ţară, cu scopul de a ajunge în alte ţări din UE".
Solicitanţii de azil și-au cusut gurile
Se pare că aproximativ 25 de solicitanţi de azil iranieni sunt în greva foamei în Grecia, unii chiar cu gurile cusute, în semn de protest faţă de tratamentul lor şi de refuzul grecilor de a lua în considerare cererile de azil.
O întindere de peste şapte kilometri din frontiera externă a UE, în apropierea oraşului grec Orestiada, se aude că ar fi complet deschisă şi nepăzită. Migranţii intră la un ritm de câteva sute pe zi, deşi terenul este accidentat. Criza este agravată de alte ţări din UE care trimit imigranţii ilegali arestaţi înapoi în Grecia, normele stipulând că aceştia pot fi înapoiaţi în ţara de intrare în UE.
Viziunea Atenei
Umbrela Frontex
"Pentru a înfrunta mai eficient valurile de imigraţie clandestină din ţara noastră, Frontex, agenţia europeană a frontierelor, a sosit în Grecia", informează To Ethnos. Frontex şi poliţia grecească vor evalua amploarea fenomenului migrator la Evros, în nordul ţării, la frontiera greco-turcă. "Căci în ultimele luni, imigraţia bate toate recordurile", continuă ziarul de stânga, "90 % din imigranţii clandestini din Europa fiind opriţi în Grecia".Pentru To Ethnos, este vorba "de o victorie pentru guvernul actual deoarece până la urmă UE realizează că frontierele greceşti sunt cele ale Europei". "Ministrul Protecţiei civile a afirmat că Turcia era o ţară de tranzit pentru imigranţi şi că adevărata problemă este în Grecia", continuă cotidianul. Potrivit Frontex, trei sferturi din cei 40 000 de imigranţi intraţi în Grecia anul acesta au trecut prin Turcia.
