Alegeți o limbă
Multe ţări din UE nu sunt neutre faţă de religie. Regina Angliei se află în fruntea Bisericii Anglicane, pe monezile euro olandeze scrie "God zij met ons" ("Dumnezeu să fie cu noi") iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu s-a opus crucifixelor puse pe zidurile şcolilor publice italiene. Dar în ciuda acestei mari toleranţe în UE faţă de interacţiunea dintre biserică şi stat, diplomaţii UE vor primi în curând directive cerându-le să promoveze în străinătate neutralitatea puterilor publice şi protejarea libertăţii de religie. Ceea ce pare contradictoriu, au declarat diverşi participanţi pe 25 aprilie, cu ocazia unei dezbateri a Parlamentului European despre libertatea religioasă.
Trebuie să începem prin a defini identitatea europeană
"Trebui mai întâi să ştim cum să definim identitatea europeană înainte de a porni pe această cale", a spus Lorenzo Zucca, jurist ataşat instituţiei King's College, din Londra, care a fost invitat la dezbatere. "Oricine ştie că este extrem de problematic să vorbeşti despre religie la scară europeană". Indignarea faţă de acţiunile guvernului ungar, care a introdus din nou religia catolică în instituţiile publice, precum şi respingerea unei mari dezbateri [în jurul menţionării "tradiţiei iudeo-creştine" a Europei](http://www.lexpress.fr/actualite/monde/europe/les-racines-chretiennes-dans-la-constitution-europeenne_489343.html) în Constituţia Europeană, care a fost de fapt chiar respinsă sunt două exemple potrivite.
Robert-Jan Uhl, consilier în materie de drepturi ale omului pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, consideră că UE ar trebui să menţină o abordare foarte pragmatică. "Cel mai important lucru sunt drepturile elementare, asigurarea că oamenii pot importa şi difuza literatură religioasă sau că deţinuţii pot primi bucate conforme religiei lor". Acesta dă ca exemplu cazul budiştilor polonezi în închisoare, care la început nu puteau obţine mâncare vegetariană. "Cazul a fost trimis în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Care a decis că era necesar distribuirea unor astfel de bucate"*.
Dreptul de a nu fi credincios
Dl Uhl semnalează o altă problemă: multe ţări nu sunt dispuse să protejeze o religie minoritară decât dacă oamenii încep prin a se înregistra în mod oficial. "Este absurd. Trebuie ca oricine să poată să se roage cum vrea, fără să trebuiască mai întâi să se înregistreze mai întâi. UE ar putea interveni în astfel de probleme".
Doi parlamentari olandezi s-au angajat într-un lobby energic în favoarea acestor directive, care vor fi probabil aprobate în iunie de către miniştrii UE. Peter van Dalen (Partidul Uniunea Creştină) şi Dennis de Jong (Partidul Socialist) au schiţat în mare conceptul pe care lucrează în prezent Serviciul European de Acţiune Externă.
"Un aspect important care trebuie apărat este şi dreptul de a-şi schimba religia sau de a nu fi credincios. În unele ţări, ateii sunt excluşi, dar libertatea de cult şi de credinţe religioase înseamnă de asemenea dreptul de a nu fi credincios".
UE se va angaja de asemenea într-o analiză introspectivă
Jean-Bernard Bolvin, din Serviciul European de Acţiune Externă, recunoaşte că, pe plan religios, există în Europa şi situaţii inadmisibile. Comisia Europeană practic nu are nicio competenţă în acest domeniu, deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt adeseori lente şi nu sunt întotdeauna aplicate. "Şi totuşi, am putea fi mai atenţi în definirea politicii noastre externe. Nu avem intenţia să spunem în gura mare că doar statul laic este soluţia cea bună. Dar, dacă sunt discriminate întregi categorii ale populaţiei, dacă oameni sunt asupriţi din cauza religiei lor, ar fi mai bine ca reprezentanţii noştri să ştie ce argumente juridice vor putea folosi". Potrivit acestuia, dezbaterea va avea efect şi în interiorul Uniunii Europene. Deoarece "ţările UE vor fi încurajate să iniţieze spontan analize introspective".
