Știri Protecţia datelor cu caracter personal

Facebook-mania contra vieţii private?

Recentul scandal de spionaj web de către serviciile de informaţii americane a reamintit urgenţa unei reforme a normelor europene în materie de date cu caracter personal. Un dosar în care se confruntă asociaţii de consumatori şi lobbyurile giganţilor Internetului.

Publicat pe 26 iunie 2013 la 15:26

Rareori am mai văzut dezlănţuindu-se un asemenea torent de pasiuni ca cel care a însoţit proiectul de reformă a politicii europene în materie de date cu caracter personal. De partea apărării vieţii private on-line, ONG-urile şi asociaţiile de utilizatori Internet lipesc fotografii cu bărbaţi goi pe cărţi poştale, cu legenda "cetăţeni expuşi", şi cer ca acestea să fie trimise masiv deputaţilor noştri europeni pentru a-i ţine departe de lobbyuri.

De partea opusă, cele mai puternice industrii din domeniul web, văitându-se care mai de care că nu au suficientă "flexibilitate" pentru a manipula datele personale ale milioanelor de utilizatori. La mijloc, arhivişti şi genealogişti se agită şi ei cum pot, temându-se că principiul dreptului la uitare ar pune în pericol memoria colectivă.

Fiindcă miza este importantă: reforma în curs de studiu este presupusă să înlocuiască directiva europeană care încadrează datele cu caracter personal, votată - cum este indicat de numele ei, "95/46/CE" - în 1995. Peisajul digital s-a schimbat mult de atunci, şi mai ales a devenit caduc paragraful despre "consimţământul neechivoc" al indivizilor, care trebuie să condiţioneze colectarea datelor lor. "Neechivoc", ce înseamnă asta?

Grupul de lucru al G29, care reuneşte reprezentanţi ai tuturor CNIL (Comisia Naţională pentru Informatică şi Libertăţi) europene, a lucrat pe această temă încă din 2011. Concluzie, acest cuvânt imprecis "este adeseori interpretat greşit sau pur şi simplu ignorat", permiţând întreprinderilor orice fantezie imaginabilă: poate fi "o semnătură scrisă, sau o declaraţie orală, sau un comportament despre care se poate trage în mod rezonabil concluzia că implică un consimţământ".

Newsletter în limba română

Un vid care încurajează speculaţia

G29 dă exemplul unui serviciu de telefonie oferind informaţii meteorologice despre oraşul de unde sună utilizatorii - fiindcă aceştia cunosc principiul de funcţionare al serviciului înainte de a forma numărul, şi fiindcă au sunat totuşi, se poate trage concluzia că sunt de acord pentru ca societatea să colecteze informaţii cu privire la locaţia lor. Aceeaşi logică pe Amazon, unde utilizatorilor li se sugerează cumpărarea unor "produse similare" cu cele deja consultate pe site: văzând aceste sugestii, ei sunt presupuşi să înţeleagă că istoricul lor de navigare este înregistrat, şi deci dacă rămân pe Amazon.com, înseamnă că nu văd nicio obiecţie faţă de acest lucru. "Consimţământul" utilizatorilor s-a transformat încetul cu încetul în "absenţă de refuz".

Reforma completă a directivei a fost deci concepută pentru a restitui cetăţenilor un control efectiv asupra datelor lor. Mai întâi introducând în sfârşit principiul "dreptului la uitare" atât de cerut în ultimii ani. Apoi, şi mai ales, organizând marele retur al cuvântului expres pe lângă "consimţământ". Un cuvânt mic micuţ, dar cu o mulţime de duşmani. Deja luat în considerare şi eliminat în 1995, acesta este repus pe masă pentru a descrie modul în care "persoana vizată acceptă, printr-o declaraţie sau un act pozitiv univoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate".

O pădure de “pop-up”

În practică, ar putea fi vorba de un mic pop-up, cum afişează deja browserele Firefox şi Chrome atunci când un site are nevoie să ne localizeze geografic. Putem alege atunci să permitem site-ului să colecteze această informaţie pentru vizita curentă, pentru toate vizitele viitoare... sau deloc-niciodată-n-viaţa-asta. Ne putem deja imagina YouTube afişând un pop-up cerându-ne permisiunea să caute în istoricul de navigare înainte de a ne propune alte clipuri cu pisicuţe.

Sau Facebook avertizându-ne că numărul de telefon mobil, pe care tocmai i l-am încredinţat pentru "întărirea securităţii contului [nostru]", va putea fi transmis creatorilor Farmville. Visăm la bannere publicitare blocate pe "pauză", aşteptând permisiunea noastră de a fi selectaţi pe tranşe de vârstă, sex, oraşul de reşedinţă şi mărci preferate de costume de baie.

Văleu! Atâtea pop-up-uri ar "inunda" şi în cele din urmă tulbura utilizatorii, se tem Facebook, Amazon, Microsoft, Google şi eBay, care se tem că acest consimţământ explicit sistematic şi "excesiv de constrângător şi de rigid" le va înfrâna capacitatea de a "inova" (deci nu pot inova cu acordul clienţilor lor?). Trupa voioasă a cerut cu atâta insistenţă deputaţilor să renunţe la consimţământul explicit încât textul votat de către Comisia "libertăţi civile" a Parlamentului European, pe 29 mai, integra o mulţime de amendamente uneori copiate cuvânt cu cuvânt după propunerile lobbyurilor...

Presiunea din partea industriei, atât de intensă încât 18 de ONG-uri americane în cele din urmă au cerut în mod solemn Statelor Unite ale Americii să nu mai intervină în legislaţia europeană, este desigur bazată pe motivaţii economice. "Giganţii Internetului se tem că mai mult control dat utilizatorilor va micşora cantitatea de date pe care o vor procesa", analizează asociaţia franceză la Quadrature du Net. Iarargumentele lor au fost auzite. Considerând că proiectul este prea constrângător pentru IMM-uri (şi prea vag, şi mult prea sensibil de altfel), deputaţii europeni tocmai au trimis textul pe tuşă, amânând restul dezbaterii pentru 2014. Între timp, giganţii de pe web vor avea timp să colecteze cât mai multe date cu caracter personal.

Genealogie

Un obstacol neprevăzut

Noua reglementare în domeniul protecţiei datelor personale riscă să compromită cercetările genealogice, avertizează Helsingin Sanomat. Potrivit cotidianului din Helsinki, într-adevăr,

ea cere aceluia care întreprinde cercetări să indice obţinerea consimţământului din partea persoanei de la care a primit informaţiile, pentru buna utilizare a datelor sale personale. Aceasta înseamnă, foarte concret, faptul că genealogiştii vor avea nevoie de consimţământul scris al tuturor persoanelor în viaţă, şi al căror nume apare în registrul de stare civilă. Mii de persoane, de fapt.

Deci, notează ziarul,

în viitorul foarte apropiat cercetările s-ar putea limita doar la strămoşii decedaţi.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect