Alegeți o limbă
În Cipru, mică republică mediteraneană cufundată într-o criză economică istorică, arhiepiscopul Hrisostom II, şeful Bisericii Ortodoxe, intervine în dezbaterea politică. În permanenţă şi fără nicio reţinere.
La sfârşitul lunii martie, planul de salvare a Europei a impus, în schimbul unui ajutor de 10 miliarde de euro, o taxare a conturilor bancare de peste 100 000 de euro din cele două principale instituţii bancare ale ţării. De îndată ce noul preşedinte cipriot, Nicos Anastasiades, a acceptat acest plan, prelatul a cerut capul ministrului de Finanţe şi al guvernatorului băncii centrale. Şi totuşi, în timpul campaniei prezidenţiale, şeful Bisericii îşi acordase în mod explicit preferinţa lui Anastasiades.
Preafericitul Hrisostom II, "Arhiepiscopul Noii Justiniane şi întregului Cipru" îşi dă cu părerea despre toate subiectele. Prelatul este în primul rând un om de afaceri în fruntea unei biserici bogate, foarte bogate. Se zice de asemenea că întreţine o relaţie specială cu Moscova. Un personaj inconturnabil pentru insulă, fără îndoială personalitatea ei cea mai influentă. Ceea ce, evident, dezlănţuie anumite pasiuni.
"Mergeţi să-l vedeţi pe arhiepiscop?”, se amuză Panicos, şofer de taxi, în drum spre arhiepiscopie, în inima vechiului oraşu Nicosia, înconjurată de ziduri veneţiene. "Atenţie la inele! Biserica este bogată, e o mafie!"
Arhiepiscop businessman
Prelatul primeşte în palatul episcopal, o clădire de stil neo-bizantin, cu arcade elegante, construită în anii 1950. În curte tronează o statuie înaltă a arhiepiscopului Macarie, ilustrul predecesor al lui Hrisostom II şi primul preşedinte al Ciprului independent în 1959.
În această dimineaţă, Hrisostom II îşi întâmpină vizitatorul într-o simplă sutană albastră. Mâneca lui căptuşită cu roşu lasă să se întrezărească un ceas de aur masiv. După ritualul sărutului de mână, care imprimă o anumită distanţă, septuagenarul cu barbă gri stufoasă dă dovadă de multă căldură umană. În spatele ochelarilor cu cadru subţire, ochiul este zglobiu şi surâsul generos.
În privinţa planului de salvare financiar şi ale contraponderilor sale draconice, pe care preşedintele Anastasiades încearcă să le uşureze în zilele de faţă, Preafericitul este ferm. "Situaţia este creată de Germania, FMI şi BCE. Ei au pedepsit Ciprul". Un sentiment de nedreptate larg împărtăşit de către deponenţi, dintre care mulţi şi-au văzut economiile evaporându-se peste noapte.
Biserica, aşa cum se cade, sare în ajutorul celor nevoiaşi. Şi tocmai a deschis restaurante populare.
Beneficiile bogăţiilor sale, Biserica le revarsă asupra naţiunii, dar cu un simţ acut al afacerilor. De fapt, biroul vast al lui Hrisostomos II, plin de dosare şi dotat cu o masa de şedinţe, aminteşte de cel al unui director general.
Dar, în afară de a fi bogată în pământuri, Biserica din Cipru este cel mai mare acţionar al fabricii care produce berea naţională, Keo. Ea este de asemenea acţionar majoritar - la 29% - al Băncii Elene, a treia instituţie bancară din ţară. "Noi nu o vom abandona", asigură arhiepiscopul. "Am spus guvernului să nu se atingă de ea", adaugă acesta, cu un mic râs cutremurându-i barba. Biserica deţinea, de asemenea 5% din acţiunile Băncii Ciprului, prima instituţie bancară a ţării, în plină restructurare. Dar, potrivit spuselor financiarului suprem, le-a pierdut.
Legături privilegiate cu Moscova
Biserica a închiriat în Paphos, pentru 1,5 milioane de euro anual, 50 000 de metri pătraţi, pe care investitorii ruşi vor construi un hotel. Se zice că ar exista legături privilegiate cu Rusia. Hrisostomos II nu se ascunde câtuşi de puţin. Şi povesteşte că, atunci când guvernul precedent a vrut să ceară Moscovei o extindere a duratei plăţii împrumutului de 2,5 miliarde de euro acordat în 2011, el a avut "o întâlnire, în Europa, cu patriarhul rus, care a intervenit pe lângă Putin. Preşedintele Christofias trebuia apoi să-l sune pe Putin imediat. Dar n-a făcut-o decât treisprezece zile mai târziu". Un afront care nu a fost pe placul Kremlinului, spune prelatul.
Ca şi verii săi ortodocşi din Rusia, Hrisostomos II "este foarte naţionalist", subliniază un observator străin. Boom-ul imobiliar şi creşterea din ultimii ani a atras în partea greacă a insulei circa 100 000 de imigranţi - români, bulgari, filipinezi sau pakistanezi - pentru o populaţie de 800 000 de locuitori. "Ei sunt toţi copiii lui Dumnezeu, eu nu vreau ca ei să plece”, spune de la început arhiepiscopul, ”dar dacă ei nu ar fi aici, nu ar exista şomaj".
O biserică care rezistă la toate cele
Şi de ce această interferenţă permanentă în dezbaterea politică? Răspunsul lui Hrisostomos II ţâşneşte: "Biserica îşi exprimă opinia fiindcă are un parcurs vechi de două mii de ani". Tradiţia îi retrasează într-adevăr începuturile la Sf. Barnaba, un contemporan al lui Hristos, care a traversat micul braţ al Mării Mediterane între Pământul Sfânt şi insula Afroditei.
"Nu trebuie să încercaţi să înţelegeţi Biserica din Cipru cu referinţe occidentale", avertizează Andreas Theophanous, profesor de economie la Universitatea din Nicosia, partizan al unei ieşiri controlate din euro. "Ciprul a fost dominat de otomani în secolul al XV-lea, papa nu ne-a ajutat fiindcă cerea în schimb supunere. Turcii s-au adresat arhiepiscopului, devenit de facto principala figură politică a insulei. Oamenii şi-au dat bunurile Bisericii ca să fie protejate, astfel ea a devenit bogată", povesteşte profesorul. "Această insulă a rămas greacă şi creştină 100% datorită Bisericii", adaugă Hrisostomos II.
Următorii câţiva ani vor fi foarte grei pentru ciprioţi. Bogăţia naţională (PIB) se va prăbuşi cu aproape 9% în 2013, potrivit previziunilor de la Bruxelles. Rata şomajului va depăşi 17% în 2014. Pericolul unei austerităţi la moda grecească atârnă asupra ţării. "Totul s-a prăbuşit în câteva săptămâni", repetă, numeroşi, locuitorii din Nicosia, care au pierdut uneori de pe o zi pe alta jumătate din economiile de o viaţă de trudă. Totul s-a prăbuşit, în afară de Biserică, dăinuind pe stânca ei cipriotă de 2000 de ani.
Criza bancară
Un “model cipriot” care se aplică prost Ciprului
Pentru Eleftheros Typos, liderii celor Douăzeci şi Şapte de state membre au consfinţit în 27 iunie "un model cipriot", adoptând compromisul decis în ajun de miniştrii de Finanţe, asupra regulilor în materie de falimente bancare.
Acordul prevede într-adevăr un "bail-in" - o scăpare datorată unei intervenţii limitate a statului - după exemplul deja existent al cazului băncilor cipriote, în primăvara care tocmai a trecut.
Acest model este totuşi critic Ciprului, din cauză, mai ales, că nu se poate aplica băncilor cooperative, notează Cyprus Mail. Ori, cele din Cipru sunt, potrivit site-ului cipriot de actualităţi, "monumente ale unei proaste gestiuni", ale căror sănătate nu este cu nimic mai bună decât cea a băncilor clasice.
Totuşi,
ele vor primi 1,5 miliarde de euro de fonduri din partea statului, în timp ce ar fi trebuit să fie salvate în acelaşi mod ca Banca Ciprului. [...] Să mai observăm şi că este pentru a treia oară că statul va salva băncile cooperative, după ce a mai făcut-o o dată, la sfârşitul anilor 1970 şi 1980.
