"Orice fenomen social – şi revoluţiile sînt fenomene sociale – are în spatele său un nivel de acumulări care-i determină modul de manifestare", scrie [Dorel Dumitru Chiriţescu)(3989721) într-un articol publicat de Dilema Veche. "De aceea, eu nu cred că există teorii ale conspiraţiilor care să fie valabile în practică. Şirul evenimentelor poate fi modificat de către o persoană sau un grup de persoane, dar logica evenimentului istoric are la bază şi contribuţia a milioane de oameni care dau naştere la milioane de fapte şi întîmplări, ce duc, la un moment dat, spre ceea ce numim 'evenimentul istoric'. De aceea, nu pot fi de acord cu cei care se referă la Revoluţia din decembrie 1989 cu numele de 'evenimentele din decembrie 1989'. A fost, fără îndoială, o revoluţie determinată de uriaşele procese şi acumulări de tensiune socială, provocate de caracteristicile comunismului românesc".
Autorul crede că "revoluţiile din lumea arabă – Turcia înscriindu-se în acelaşi proces – nu pot fi corect percepute decît ţinînd cont de acest context". Şi recurge la Francis Fukuyama, la cartea acestuia, Sfîrşitul istoriei şi ultimul om (editura Paideia, 1992), la teoriile lui Hegel, pentru a demonstra că [["omenirea va ajunge la un nivel de dezvoltare socială cînd îi vor fi satisfăcute aspiraţiile fundamentale spre democraţie şi libertate politică"]].
Libertatea economică aduce după sine libertatea politică. În Turcia, semnele "sfîrşitului istoriei" – aşa cum l-a imaginat Hegel şi Fukuyama – "sînt mai aproape decît în alte state musulmane. Prin 'aproape' nu înţelegem un an sau doi, ci, poate, cîteva generaţii".
Citiţi articolul în integralitate pe site-ul Dilema Veche.