Știri Criză financiară

Să mori pentru bănci? Nu, mulțumesc

Ar trebui să continue Bruxelles-ul salvarea băncilor aflate în faliment? Nu, estimează un jurist român, căci menținerea bunăstării statului este mai importantă. Și citează exemplul islandezilor, care au ales să nu finanțeze salvarea băncilor lor.

Publicat pe 10 decembrie 2010 la 16:30

Între octombrie 2008 şi octombrie 2010, CE a aprobat ajutoare de stat pentru bănci de 4 589 mld euro. Adică PIB-ul României pe 45 de ani. Nu se ştie câte astfel de ajutoare de stat au trecut neobservate, căci CE a fost (mult prea) permisivă cu acest gen de ajutoare. Au fost efectiv cheltuiţi cu salvarea băncilor 1.000 mld euro în 2008 şi 250 mil euro în 2009. Pentru toate celelalte sectoare economice la un loc s-au aprobat, în aceeaşi perioadă, ajutoare de stat de 73 mld euro (de peste 60 de ori mai mici).

Ajutorul de stat este sprijinul cu bani publici acordat de autorităţile publice întreprinderilor. Sunt decizii ale administraţiei potenţial anticoncurenţiale dar şi netransparente, decizii în adoptarea cărora cetăţenii nu sunt consultaţi. Fără să vrea, contribuabilul european este implicat în acest efort, la limită legitimităţii, de salvare a băncilor de la faliment.

Contribuabilul nu este doar un plătitor de taxe şi impozite, el este şi cetăţean. Iar cetăţeanul are drepturi, nu doar obligaţii. Înainte de a-l face solidar cu băncile datornice şi aflate în pragul colapsului şi înainte de a-l face părtaş la riscul afacerilor acestora, cetăţeanul trebuie să aibă certitudinea realizării drepturilor lui, iar în lipsă, speranţa legitimă a acestei realizări.

Dacă plătim taxe şi impozite, este pentru că aşteptăm că statul să ne finanţeze corect şi la timp sistemul public de educaţie, sănătate, ordine publică, justiţie şi apărare. Deficitele majore ale acestor sisteme, pe motiv că statul şi-a stabilit că prioritate salvarea de la faliment a băncilor, (factorii determinanţi, deloc inocenţi, ai crizei), face complet lipsită de sens respectarea obligaţiei cetăţeanului de a plăti taxe şi impozite. Nu plătim impozite pentru ca statul să îi arunce în găurile negre ale unui sistem financiar care se ghidează (încă) după sloganul "lăcomia este bună" (greed is good).

Newsletter în limba română

Dacă plătim contribuţii la sistemele de asigurări sociale este pentru că aşteptăm că, atunci cînd suntem în nevoie, aceste sisteme să ne ajute cu bani şi prestaţii sociale care să ne permită să ieşim din impas sau să supravieţuim în caz de incapacitate de muncă, boală, creşterea copilului, accident etc. Aceste prestaţii sociale, plătite sistemului cu mult timp înainte, sunt mult mai importante decît necesitatea salvării unui sistem financiar vinovat de propria criză şi care, că ansamblu, oricum cîştiga prin diversele scheme de hedging sau din ajutoare de stat ori prin umflarea cantităţii de pseudo-bani aruncaţi cu lopată pe piaţă.Citiți articolul în întregime în România liberă

Islanda

Haga şi Londra oferă o amânare pentru Reykjavik

Islanda, Marea Britanie şi Olanda au stabilit un nou acord asupra rambursării de către Reykjavik a celor 3,8 miliarde de euro împrumutate de Haga şi Londra în 2008, cu scopul de a garanta depozitele cetăţenilor săi de la banca islandeză Icesave, care tocmai se prăbuşise. Părţile au decis că “Islanda va avea timp până în 2046 pentru a plăti împrumutul”, titrează astfel Trouw. Cotidianul reaminteşte că un prim acord fusese respins în ianuarie de islandezi printr-un referendum. Noul acord prevede că Islanda ar trebui să ramburseze, începând din 2016, timp de 30 de ani, cele 1,3 miliarde de euro împrumutate de Olanda la o dobândă de 3%, şi cele 2,5% miliarde de euro împrumutate de Marea Britanie la o dobândă de 3,3%. O soluţie considerată drept “echilibrată” de Trouw, ţinând cont, estimează ziarul, de faptul că Islanda nu a ieşit încă din criză.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect