Alegeți o limbă
Umbrele în culorile roşu-galben, mese pliabile, pancarte mari. Deşi este foarte improbabil că Ucraina va semna curând acordul de asociere cu Uniunea Europeană, în Piaţa Sobornaia, din Odesa, se joacă fotbal politic. Aici se strâng semnături atât de către susţinătorii semnării acordului cu UE, cât şi de cei care pledează pentru unificarea Ucrainei cu Rusia. Pe de o parte sunt naţionaliştii din partidele Svoboda şi Batkivşcina, în tabăra cealaltă sunt comuniştii şi membrii Partidului Rodina.
Liderul Partidului Rodina, fostul deputat Ihor Markov, a devenit o victimă recentă a meciului geopolitic care are ca miză stabilirea viitorului Ucrainei. Markov a fost arestat la sfârşitul lunii octombrie, acuzat de huliganism, şi a fost condamnat să rămână în detenţie până pe 20 decembrie. Susţinătorii lui afirmă că a fost arestat deoarece avea atitudini pro-ruse considerate exagerate chiar şi pentru formaţiunea filorusă Partidul Regiunilor. Adversarii îl consideră un agent rus care a devenit prea periculos chiar şi pentru preşedintele Viktor Ianukovici…
Farmecul discret al imperiului
Simbolurile fostei glorii pot fi găsite oriunde în Odesa. Clădirile construite în stilul “Art Nouveau” (“Arta Nouă”) sunt frumoase, dar au ajuns într-o stare atât de deplorabilă, încât îţi este teamă să intri, pentru că tavanul ar putea cădea. [[Practic, aici toată lumea vorbeşte limba rusă, care este limba uzuală în magazine, la instituţii şi în restaurante]].
Singurul loc unde se vorbeşte limba ucraineană este sediul local al Partidului Svoboda. Potrivit lui Pavel Kirilenko, un politician trecut de 30 de ani, care este reprezentatul partidului în Parlamentul Ucrainei (Verhovna Rada – Consiliul Suprem), semnarea acordului de asociere cu UE este încă posibilă şi rămâne singura opţiune viabilă pentru viitorul ţării.
“Indiferent de cum va fi gestionat cazul Iulia Timoşenko, Uniunea Europeană ar trebui să accepte semnarea acordului”, afirmă Kirilenko. În opinia lui, acest acord va stimula nu doar economia ucraineană, va îmbunătăţi nu doar standardele politice ci va şi reduce corupţia aflată în creştere. Va permite Ucrainei să devină, în sfârşit, cu adevărat independentă de Rusia.
“Poate că preţul este mare: boicotarea produselor ucrainene în Rusia, poate chiar o tentativă de a provoca desprinderea Peninsulei Crimeea de Ucraina. Dar, cu cât va fi semnat mai rapid acordul cu UE, cu atât va fi mai bine”, argumentează tânărul deputat.
La Odesa, problema referitoare la apropierea Ucrainei de UE este de fapt una legată de Rusia. Pavel Kirilenko îşi manifestă bucuria că “agentul Rusiei” – aşa cum îl numeşte pe influentul Ihor Markov, liderul Partidului Rodina – a fost condamnat la închisoare.
Până de curând, Markov a fost deputat al Partidului Regiunilor şi era considerat un apropiat al “grupului de lobby Doneţk”, aflat la guvernare. Dar opiniile lui sunt controversate chiar şi pentru standardele ucrainene: Markov consideră Ucraina drept un stat-satelit, care ar trebui să revină la imperiul rus.
După o astfel de declaraţie, motivarea oficială a arestării sale pare puţin falsă. În anul 2007, Markov a coordonat o campanie încununată de succes pentru construirea în Odesa a unui monument al împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Un protest organizat de Partidul Svoboda a degenerat în violenţe, iar Markov l-ar fi lovit pe unul dintre manifestanţi. Până de curând, nimeni nu acordase prea mare atenţie acestui incident. Acum însă, lui Markov i-a fost retrasă imunitatea parlamentară şi a fost arestat.
Problema Iulia Timoşenko
Înainte de a fi arestat, nu existau dubii că Ihor Markov, care avea în birou un portret al preşedintelui rus Vladimir Putin şi stătea mai mult la Moscova decât la Kiev, era un politician pro-rus. Potrivit jurnalistului Ivan Şevciuk, de la Radio Svoboda, Markov era parte a unei campanii de amploare, coordonată direct de Moscova, care ar avea obiectivul de a bloca semnarea de către Ucraina a unui acord de asociere cu Uniunea Europeană. “Nimeni nu poate conta pe această campanie, dar au fost alocate sume mari pentru acest obiectiv”, explică Şevciuk.
Vladimir Mamonov, un om de afaceri pro-rus, afirmă că acordul de asociere ar fi un “dezastru” care ar distruge economia Ucrainei: “Avem relaţii comerciale solide cu alte state foste sovietice. Nu poţi separa vase comunicante: fără acces la piaţa rusă şi fără gaz rusesc, situaţia va fi extrem de dificilă pentru economia ucraineană”.
În plus, Vladimir Mamonov denunţă ceea ce el numeşte enervanta propagandă pro-UE. “[[Fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, şi fostul preşedinte polonez, Aleksander Kwaśniewski [care conduc o misiune a UE în Ucraina], nu pot cere unui stat suveran să îşi modifice legislaţia doar pentru motivul eliberării Iuliei Timoşenko]]”, consideră Mamonov.
Potrivit jurnalistului Ivan Şevciuk, această condiţie a fost inacceptabilă de la bun început pentru preşedintele Viktor Ianukovici: “Se teme foarte mult să nu piardă alegerile prezidenţiale, iar, dacă Iulia Timoşenko va fi eliberată, victoria lui riscă să fie pusă în pericol”.
În opinia jurnalistului de la Radio Svoboda, Viktor Ianukovici are două obiective: familia lui să devină cea mai bogată din Ucraina (fiul lui, Alexander, deja este unul dintre principalii oligarhi), şi să rămână cât mai mult la conducerea ţării. Pentru a rămâne la conducere, are nevoie de bani – şi nu contează dacă vin din Rusia sau de la Uniunea Europeană.
A ţine Europa în şah
De aceea, cea mai bună abordare pentru preşedintele Ianukovici ar fi să nu ia nicio decizie clară. În mod sigur nu doreşte acordul de asociere cu UE şi nici nu este interesat de aderarea la Uniunea Vamală formată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, pentru care Moscova pledează cu atâta forţă.
În scenariul ideal, Viktor Ianukovici ar prefera continuarea strategiei “multi-vector” a fostului preşedinte Leonid Kucima: să obţină fonduri de oriunde este posibil, în schimbul unor promisiuni vagi. Problema este că această linie politică a devenit ineficientă, iar înapoi nu se mai poate merge.
Economia Ucrainei are mari dificultăţi, iar conducerea ţării are nevoie de bani înaintea scrutinului prezidenţial din 2015. Poate lua bani din Est sau din Vest, dar cei care vor face donaţia vor dicta condiţiile. Moscova a fost un negociator dur, iar vizitele lui Ianukovici în Rusia nu au produs rezultate concrete. Kremlinul vrea ca Ucraina să se alăture Uniunii Vamale pentru că Rusia doreşte să aibă control asupra industriei ucrainene, iar acest lucru reprezintă o ameninţare directă pentru interesele lui Ianukovici şi ale oligarhilor din jurul lui.
Potrivit jurnalistului Dmitri Babici, de la postul Vocea Rusiei, Moscova are nevoie să menţină influenţa în Ucraina dacă doreşte să rămână o putere globală: “Problema este una pur economică. Dacă Rusia vrea să fie un pol financiar, are nevoie de o piaţă de cel puţin 200 de milioane de consumatori. Populaţia Rusiei este 140 de milioane. Cum va mai găsi încă 60 de milioane? Răspunsul este evident – convingând Ucraina să se alăture zonei economice comune”, explică Babici.
Cu toate acestea, în spatele calculelor economice se ascund şi motive politice. Un lucru este sigur: chiar dacă acordul de asociere UE-Ucraina nu va fi semnat cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, programat la Vilnius pe 28-29 noiembrie, nu va fi sfârşitul jocului care are ca miză viitorul Ucrainei –, este doar începutul.
