Știri Criza grecească
“Universităţi”. Manifestaţie în faţa parlamentului grecesc împotriva disponibilizării a aproximativ 40% din personalul administrativ universitar, în 17 octombrie, la Atena.

Studenţi fără orizont

Între tinerii greci care pot pleca să studieze în străinătate şi cei care rămân în ţară, şansele de a-şi reuşi studiile şi de a găsi apoi un loc de muncă sunt din ce în ce mai inegale. Portret încrucişat, doi astfel de studenţi, pe fundalul unor universităţi greceşti în grevă de mai mult de două luni.

Publicat pe 26 noiembrie 2013 la 12:26
“Universităţi”. Manifestaţie în faţa parlamentului grecesc împotriva disponibilizării a aproximativ 40% din personalul administrativ universitar, în 17 octombrie, la Atena.

Pentru studenţii din Grecia, cea mai mare tragedie este incontestabil reducerea şanselor de a obţine o diplomă, pe măsură ce durata de închidere a universităţilor se lungeşte. În timp ce ei sunt ţinuţi departe de amfiteatre şi laboratoare, cei care studiază în străinătate nu pierd nicio oră de curs şi primesc cunoştinţele necesare pentru a începe să-şi valorizeze viitoarea lor viaţă profesională. Deşi nu sunt mai talentaţi decât omologii lor din universităţile greceşti, studenţii din străinătate se pregătesc activ pentru a răspunde provocărilor profesionale ale viitorului. Deja din primul an, ei urmează cu sfinţenie un program foarte încărcat.
Mihalis Dinalexi şi Stefanos Marguaritis vor deveni amândoi ingineri. Ei sunt în ultimul an de studii, primul la Imperial College din Londra şi al doilea la Universitatea din Atena. Mihalis îşi cunoaşte deja data prezentării tezei sale. Stefanos şi-a ratat sesiunea din septembrie din cauza grevelor şi îşi începe anul cu cel puţin trei luni de întârziere. Este aproape sigur că atunci când Mihalis va intra pe piaţa forţei de muncă, Stefanos se va zbate încă pentru a-şi obţine diploma.
Mihalis Dinalexi are aproximativ trei ore de curs pe zi. Că-şi obţine sau nu diploma de inginer, asta depinde numai de el, fiindcă universitatea i-a programat toate cursurile până în iunie. "Îmi fac deja de acum programul pentru lunile următoare. Universitatea a anunţat deja data conferinţei în decursul căreia ne vom prezenta tezele. Ştiu la ce să mă aştept până în vara anului viitor, şi deocamdată totul merge ca ceasul", explică acesta.

În străinătate, totul merge ca pe roate

Când aude de situaţia din universităţile din Grecia, realizează norocul pe care l-a avut, de a fi putut studia în străinătate. "[[În Anglia , astfel de situaţii sunt imposibil de conceput. Nimeni nu-şi poate imagina ca universitatea să se închidă din cauza unei greve a personalului administrativ]] . Pot exista probleme, dar sunt rezolvate rapid, cu conducerea universităţii şi, cel mai important, fără consecinţe pentru studenţi. Personalul administrativ şi profesorii au unica misiune de a prezerva reputaţia universităţii. În patru ani de studii, nu am ratat niciun curs. Contrar a ceea ce se spune, studenţii din Anglia au dreptul de a-şi exprima opinia, de a transmite o nemulţumire rectorului, dar în niciun caz nu dăunează bunei funcţionări a instituţiei. Studenţii aleg reprezentanţi invitaţi la mesele rotunde cu direcţia, unde pot discuta şi îşi da opiniile. Anul trecut am obţinut astfel un răgaz de câteva zile pentru a preda o lucrare", povesteşte Mihalis.
Imperial College este cea mai bună şcoală din lume, în special pentru ingineri, confirmă Mihalis: "La sfârşitul şcolii, trecem prin biroul de cariere care ne ajută să găsim în scurt timp un adevărat loc de muncă".

Dacă ar fi un an obişnuit în care totul funcţionează în mod normal, Stefanos Maguaritis ar fi făcut şi el planuri pentru primăvara anului 2014, după ce ar fi obţinut diploma de inginer la Universitatea din Atena. Dar, fiindcă examenele din septembrie au fost amânate, orice planuri trebuie lăsate pentru vara viitoare. "Este simplu: în septembrie, trebuia să dau examene în două materii, ceea ce mi-ar fi permis să-mi încep teza în octombrie, la începutul semestrului. Apoi aş fi prezentat-o şi mi-aş fi obţinut diploma în primăvară... Dar totul va fi decalat cu câteva luni", deploră Stefanos.

Cum să câştigi timp

Pentru acesta, pregătirea tezei sale este cea mai mare îngrijorare; ar trebui să aibă acces la bibliotecă, să facă cercetări şi să-şi întâlnească profesorii. "Dar singurul lucru pe care-l pot face actualmente este o primă întâlnire cu ei pentru a discuta despre subiect, şi asta-i tot. Atâta timp cât universitatea nu funcţionează în mod normal, încerc doar să câştig ceva timp şi să avansez căutând prin biblioteci digitale", explică Stefanos.

Newsletter în limba română

Timpul pierdut, chiar doar câteva luni, perturbă organizarea lui Marguaritis, şi dincolo de ea, şi opţiunile sale; el va trebui să aleagă între a face o diplomă superioară sau a se prezenta la serviciul militar. "Ceea ce este sigur este că voi întârzia cu trimisul de scrisori la universităţile care mă interesează pentru o diplomă superioară".
Pentru el, Politehnica din Atena este o instituţie excelentă - pe locul 25 în clasamentul mondial al universităţilor - şi nu ar vrea ca reputaţia acesteia să decadă pe plan internaţional. "Ceea ce facem aici este recunoscut la nivel mondial. Ar fi păcat să scadă nivelul. Trebuie găsită rapid o înţelegere pentru a relua cursurile", se plânge tânărul.

Greva universităţilor

Un cost ridicat pentru familii

Cele două universităţi principale din Atena tot nu şi-au început anul şcolar, din cauza grevei personalului administrativ. Ta Nea explică că problema este planul de mobilitate a funcţionarilor, impus de troica creditorilor internaţionali, şi apoi concedierea personalului administrativ al acestor instituţii, considerat a fi pletoric. Rectorul Universităţii din Atena refuză orice concediere şi preferă să-şi ţină porţile universităţii închise până la găsirea unui acord cu ministrul Educaţiei.
Ta Nea subliniază că această atitudine este foarte costisitoare pentru familiile de studenţi, întrucât "pierderea unui semestru costă, în medie, între 4 000 şi 5 000 de euro".
Cotidianul adaugă că

în afară de povara economică, există de asemenea un cost care nu este pus la socoteală, cel al suferinţei morale, al suprapopulării prevăzute în sălile unde cursurile reîncep, în care trebuie repartizaţi de două ori mai mulţi studenţi, fără a mai vorbi de numărul insuficient de ateliere.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect