În căutarea unui model de creştere pentru Europa

UE reprezintă piaţa internă cea mai mare şi elaborată din lume. Dacă vrea să supravieţuiască, trebuie să se închidă asupra ei însăşi şi să-şi considere potenţialul drept o forţă motorie pentru a susţine creşterea, scrie economistul italian Innocenzo Cipolletta.

Publicat pe 13 martie 2015 la 08:42

Modelul de creştere economică atrasă de exporturi predomina în perioada de reconstrucţie care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial în ţările Europei de Vest şi s-a extins în ţările Europei de Est după căderea zidului Berlinului.

Niciun alt scenariu nu era posibil deoarece fiecare ţară europeană reprezenta o piaţă internă prea mică pentru a permite o recuperare, ceea ce însemna un efort naţional prea focalizat asupra creşterii exporturilor timp de peste cincizeci de ani.

Acest model de creştere a fost aplicat mulţi ani şi este încă ancorat în memoria, comportamentul şi mentalitatea europeană astfel încât o mare parte a sistemului economic al Europei se bazează încă pe el, adică pe măsurile care favorizează competiţia, şi, în consecinţă, exporturile.

Când Europa a pus în practică proiectul pieţei interne unice şi a euro, unul dintre obiective era tocmai transformarea unei zone de creştere economică în care ţările avansau prin exporturi într-o zonă cu o cerere internă semnificativă care ar fi mai degrabă indiferentă la fluctuaţiile ratei de schimb a monedei sale.

Newsletter în limba română

Totuşi, [[logica din spatele Uniunii Europene este practic o replică a modelelor naţionale bazate pe exporturi la scala continentului.]]

Motorul şi carburantul

Europa nu poate să urmeze un model de creştere care se bazează pe exporturi chiar dacă diferite ţări l-au urmat. Punerea în practică a unei pieţe interne şi adoptarea unei monede unice presupun o tranziţie spre o Europă în care cererea internă reprezintă motorul şi carburantul creşterii.

O reglementare inteligentă a cărui scop este ameliorarea calităţii vieţii şi este concepută pentru viitorul generaţiilor noastre poate fi un factor de creştere important pentru economiile noastre.

Pentru a da doar un exemplu, regulile vizând să frâneze emisiile atmosferice ar trebui nu numai să servească la reducerea poluării ci şi la susţinerea căutării de noi soluţii şi de noi tehnologii care ar putea să ducă la schimbări substanţiale în consum şi producţie, ceea ce ar conduce la modificări şi înlocuiri a numeroase produse şi servicii. Aceste soluţii ar putea să devină stâlpul cererii interne europene.

Ţările avansate, precum cele din Europa, nu vor mai creşte în viitor deoarece nevoile lor în termen de consum, de locuinţă şi de infrastructură vor creşte. Vor progresa mai degrabă înlocuind bunurile, casele, serviciile şi infrastructura cu altele, de calitate şi nivel superior, graţie inovării tehnologice.

Nevoie de noi câmpuri de cercetare

Asta nu înseamnă să abandonăm exporturile şi competitivitatea. Dimpotrivă, această idee presupune să mergem înainte în ceea ce priveşte producţia, să deschidem noi câmpuri de cercetare şi să dezvoltăm noi cereri care vor fi apoi exportate spre alte ţări şi alte regiuni.

În plus, o astfel de focalizare asupra creşterii interne este necesară şi pentru ca activităţile noastre de export să continue să crească. Într-adevăr, dacă vrem să asigurăm o continuitate la procesele de dezvoltare şi de competitivitate durabilă, toate părţile structurii producţiei trebuie să fie solide.

Capacităţile de export ale unei ţări se bazează nu doar pe costurile şi calitatea produselor companiilor exportatoare, ci şi pe mediul din jurul producţiei, care furnizează părţile necesare, serviciile, profesionalismul şi cunoştinţele necesare.

[[Politicile care nu fac decât să favorizeze exporturile vor sfârşi prin a seca mediul înconjurător]] care se bazează mai ales pe cererea internă. Scăderea salariilor, căutarea de subcontractori în ţările unde costurile de muncă sunt mai mici, tăierile bugetare care permit o diminuare a impozitelor şi a costurilor de producţie creează un deşert în jurul activităţilor de export, care ar putea să scadă şi din cauza lipsei de factori de producţie sau pentru că vor fi delocalizate spre ţările unde aceşti factori există încă.
Fie Uniunea Europeană va fi o mare piaţă internă care va atrage creşterea restului lumii fie suma a numeroase mici pieţe care se războiesc pentru a-şi păstra partea din piaţa internaţională în detrimentul ţărilor emergente. Şi asta ar însemna sfârşitul Europei unite.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect