Alegeți o limbă
Când la sfârşitul unei frumoase zile de vară, miile de turişti părăsesc plaja de la Ostende, lasă în urma lor o mulţime de deşeuri. Saci de plastic, chiştoace de ţigări, pampers şi o multitudine de doze şi sticle. După un week-end animat, serviciul de curăţenie al plajei adună aproximativ 10 tone de reziduri. O catastrofă pentru floră şi faună. Marele curăţător al plajei care mătură linia refluxului, întoarce solul până la 10 centrimetri adâncime, aducând la suprafaţă o mare cantitate de material biologic şi alterând viaţa microbiologică a nisipului. O mare cantitare de plastic dispare sub nisip.
"Acest lucru nu se vede, însă mare parte din plaja noastră se compune dintr-o uriaşă cantitate de plastic", declara Pavel Klinckhamers de la Greenpeace Olanda.
Tot acest plastic nu provine doar de la turişti. Deşeurile aruncate de pe vapoare, intenţionat ori accidental, sunt mult mai importante ca şi cantitate. Estimăm că în fiecare an, între două şi zece mii de containere de deşeuri sunt aruncate de pe bordul navelor. Pasările marine cred că este hrană şi le mănâncă. Un studiu olandez efectuat în 2003 a arătat că 95% din aceste păsări eşuate pe plajă au plastic în stomac. Am găsit aceste deşeuri şi în stomacul focilor eşuate pe plajă.
Numărul păsarilor de mare acoperite de carburanţi care derivă către coastele mărilor este în schimb în scădere, fapt ce dovedeşte că lupta internaţională împotriva devărsărilor ilegale de petrol în Marea Nordului nu a fost zadarnică. În anii 1980, toate păsările eşuate erau pline de ţiţei. Astazi nu mai este cazul decât pentru un sfert dintre ele. Dar chiar şi acest număr este uriaş. Navigatorii sunt încăpăţânaţi.
O bombă cu efect întârziat
Puţine persoane cunosc faptul că fundul mării, în faţa litoralului Heist, adăposteşte o imensă cantitate de muniţie datând din timpul celor două războaie mondiale. Se estimează ca ar fi vorba de o cantitate cuprinsă între 35 şi 200 000 de tone, dintre care un sfert conţin gaz toxic. O intervenţie ar putea provoca o catastrofă ecologică. Dar şi lăsând bombele acolo unde sunt astăzi este periculos, deoarece ele vor sfârşi mai devreme sau mai târziu prin a fi erodate de rugină şi prin eliberarea încărcăturii lor toxice. UGMM (Unitatea de Gestiune Matematică a Mării Nordului şi a estuarului Escaut) supraveghează îndeaproape starea acestei muniţii.
Produse chimice şi interferenţe hormonale
Adolescenţii care merg să se scalde în Marea Nordului nu se tem că într-o zi le va creşte barba: cantităţile de substanţe chimice poluante din Marea Nordului sunt mult prea mici. Dar pentru viaţa marină aceste produse chimice provoacă modificări hormonale. În doi ani, Francis Kerckhof, biolog la UGMM, a văzut aceste modificări hormonale extinzându-se la întreaga populaţie de murex din Marea Nordului. Sub influenţa produselor chimice, femelelor le-a crescut penis, ceea ce le împiedică să se reproducă, fapt antrenând dispariţia întregii specii. "La stridii, crustacei dar şi la peşti, am constatat multiple marformaţii şi reducerea fecundităţii", declară Kerckhof.
Trei tipuri de produse chimice preocupă în particular cercetătorii. PCB-urile foarte toxice - gândiţi-vă la criza dioxinei - sunt cu siguranţă interzise de multă vreme, dar ele rămân încă o mie de ani în apele marine. HAP (hidrocarburi aromatice policiclice) sunt substanţe ,conţinând gudron, eliberate de către vapoarele care funcţionează pe baza unei benzine foarte greoaie şi poluante. TBT (tributyletan) este o substanţă pe bază de staniu încorporată în vopselele utilizate pentru vopsirea corpului vapoarelor.
Pescuitul excesiv
Impactul exact al poluării în rezervaţiile de peşte este dificil a fi măsurat deoarece peştii din Marea Nordului sunt deja decimaţi de pescuitul excesiv. "Tonul, codul de talie mai mare de un metru, rechinii, stridiile plate, toate aceste specii au dispărut din apele noastre", observa Francis Kerckhof. După ce a fost interzis pescuitul, speciile ameninţate cu dispariţia se refac foarte lent. "Probabil deoarece sunt foarte slăbite pentru a se putea recupera. Şi deoarece capacitatea lor de a se reproduce s-a diminuat", explica Ann Katrien Lescrauwaet de la Vliz, Institutul Flamand al Mării.
În fiecare dimineaţă, plaja este bine curăţată, apele de coastă par curăţate şi piaţa este plină de proaspăt pescuit. Dar conform opiniei lui Patrick Roose şi lui Kerckhof, Marea Nordului nu este deloc într-o stare bună. Pentru moment, consecinţele cu adevărat dramatice nu sunt vizibile deoarece Marea Nordului profită de un puternic curent care reînnoieşte în totalitate apele sale la fiecare doi ani. "Dar viaţa marină va ajunge la un punct de unde nu se va mai poate face nimic", avertizează Kerckhof.
