Capăt de linie pentru copiii florilor

Oraşul liber Christiania nu mai este chiar atât de liber. După 40 de ani, ultima enclavă hipiotă a Europei capitulează în faţa legilor pieţei libere a capitalului, scrie Gazeta Wyborcza.

Publicat pe 7 martie 2011 la 14:43

Înfiinţat în 1971 de către un grup de hipioţi care au invadat o bază navala părăsită din Copenhaga, Christiania este de fapt un fenomen mondial. Pentru experţi este o poveste de cultură alternativă, fiind cea mai vestită enclavă hipiotă din Europa care supravieţuieşte de sine stătător. După statuia Mica Sirenă și Parcul de Distracţii Tivoli, Christiania este al treilea punct de atracţie turistică din capitala daneză. Un milion de turişti vin, în fiecare an, să se plimbe printre bărăcile împodobite halucinant și să cumpere fără prea multă frică canabis, vândut clandestin pe strada Pusher.

Christiana, autoproclamat un oraş liber, are un imn propriu („I kan ikke slå os ihjel”, însemnând „Nu ne poți omorî”, fiind un cântec-protest al grupului rock Bifrost), un steag propriu (trei sfere galbene pe fundal roșu), o monedă proprie, propriul set de regulamente și chiar și vamă proprie. Este interzis traficul automobilelor (locuitorii parcând în afara așezării), alergatul (poți fi confundat cu un hoț), fotografiatul și vestele antiglonț.

Oraşul liber Christiana, în curând doar o amintire?

Recent, după 40 de ani de existenţă și 22 de ani de libertate sancţionată din punct de vedere legal, Christiania şi-a pierdut statutul de oraş liber. În 18 februarie, Curtea Supremă daneză a respins cererea locuitorilor enclavei împotriva hotărârii judecătoreşti din 2009, care dăduse câştig de cauză statului în privinţa controlului asupra celor peste 35 de hectare pe care se întinde fosta bază navală. Astfel a luat sfârşit o lungă dispută juridică asupra statutului impus de hipioţi şi invadatori în 1989.

Bătălia a reînceput în 2004, când guvernul conservator de centru-dreapta, condus de Anders Fogh Rasmussen (în prezent secretarul general al NATO), a respins o decizie luată în urmă cu 15 ani de guvernul danez, de stânga, din acea vreme, care ceda controlul acelui teritoriu rezidenţilor săi. În 2006, avocaţii oraşului Christiania au făcut recurs la hotărârea din 2004, pledând cauza violării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea daneză a decis că nu a fost comisă nici o încălcare a legii, deci Christiania aparţine statului (în special Ministerului Apărării) și că, de fapt, statul este cel care va determina viitorul Christianei.

Newsletter în limba română

„Procedurile curţii sunt terminate. Acum este timpul să ne gândim la viitor”, spune Thomas Ertmann, purtătorul de cuvânt al comunității. El admite că avocaţii care îi reprezintă pe cei 850 de locuitori ai enclavei - hipioți, artişti și tot felul de ciudaţi – trebuie să stea la masa negocierilor cu guvernul.

Trebuie să lăsăm legea să rezolve acest litigiu de proprietate”, spune Nils Vest, un regizor de film care locuieşte în Christiania de peste 20 de ani și care deține un studio independent de film. „Un lucru este cert, Christiania va supravieţui. Vrem să fim o comunitate legală, dar cu felul nostru de a trăi. Termenii propuşi de guvern nu sunt sub nici o formă acceptabili din punctul nostru de vedere, pentru că vor duce în mod garantat la desfiinţarea Christianiei”.

Portivit domului Vest, administraţia superioară a statului a făcut tot posibilul ca orașul Christiania să ajungă în ruine, pentru ca apoi preţioasele hectare din Copenhaga să fie recuperate sub pretextul restabilirii ordinii și prosperităţii. Prin această hotărâre a curţii, autorităţile vor ca investitorii imobiliari să profite de potenţialul de dezvoltare al zonei. Oricum, în primul rând, ei vor trebui să ajungă la o înţelegere cu localnicii, pentru că evacuarea forţata nu este o opţiune, din motive politice și sociale.

Guvernul prevede aproape o tabula rasa

Planul guvernului în privinţa enclavei Christiania prevede o întoarcere la normalitate: dărâmarea caselor și bărăcilor ridicate ilegal, eliminarea drogurilor uşoare (cele puternice au fost interzise de localnici însăşi) și evacuarea graduală a intruşilor. Problema este, potrivit experţilor, că acest plan va însemna sfârşitul unui experiment social la o scară globală, aşa cum a fost Oraşul Liber Christiania. Aceia care au fost incapabili să-şi găsească un loc într-o societate normală, dar au dorit să fie în pas cu realizările lumii moderne, s-au adunat aici de-a lungul anilor, în speranţa unei vieţi utopice.

Noi suntem alternativa metropolei în Europa. Cel mai mare experiment de acest fel”, spune domnul Vest. „Când ai posibilitatea auto-guvernării, grija pentru mediul înconjurător este mai mare”, spune el. În pofida deciziei nefavorabile a curţii, domnul Vest este optimist. El spune că actuala coaliţie politică aflată la putere va pierde alegerile viitoare, iar puterea o vor câştiga social-democraţii, care au o atitudine mult mai flexibilă și mai favorabilă în privința cererilor comunităţii din Christiania. În decursul lunilor viitoare, rezidenţii enclavei vor strânge fonduri și vor contracta împrumuturi bancare pentru a fi capabili să cumpere cât mai multe dintre proprietăţile „ocupate”.

Chestiunea crucială în momentul de faţă este modul în care va fi condus orașul Christiania. Noi vrem să avem un cuvânt de spus în dezvoltarea comunităţii, în privinţa oamenilor care vor să locuiaescă aici. Cu siguranţă nu vom aproba speculaţii imobiliare făcute de oameni din afara comunităţii”, subliniază domnul Vest.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect