Jerzy Buzek, noul preşedinte al Parlamentului European, Strasbourg, 14 iulie 2009 (AFP)

Un nou Jerzy pentru Parlament

Criza economică, climatul, imigraţia, extinderea, reconducerea lui Barroso sau tratatul de la Lisabona...Programul eurodeputaţilor pentru mandatul care a început este copios. Dar sub umbrela noului lor preşedinte provenit din noile ţări membre, ei se prepară deja la ceva turbulenţe, previne presa europeană.

Publicat pe 14 iulie 2009 la 17:35
Jerzy Buzek, noul preşedinte al Parlamentului European, Strasbourg, 14 iulie 2009 (AFP)

Cei 736 de deputaţi aleşi în 7 iunie trecut au deschis legislatura Parlamentului European. Un mandat de cinci ani care se anunţă încărcat. "Tratatul de la Nice acordă deja multe drepturi Parlamentului European în ceea ce priveşte participarea la procesul legislativ al UE. Dacă noul tratat de la Lisabona intră în vigoare în această toamnă, Parlamentul va avea şi mai multă influenţă în materie de agricultură, de justiţie şi de politică interioară", explică Die Presse. Dar cotidianul vienez publică şi lista întrebărilor majore pe care eurodeputaţii le vor trata şi care se anunţă deja conflictuale, cum ar fi criza financiară şi problema ajutoarelor pentru bănci, sau bugetul UE, care prevede 2,4 miliarde de euro pentru ansamblul măsurilor energetice, bani care nu se ştie încă de unde vor veni.

Extinderea Uniunii este o altă problemă spinoasă, potrivit Die Presse, căci vor trebui găsite consensuri faţă de cererile creştin-democraţilor bavarezi care ar vrea ca Parlamentul german să aprobe deschiderea fiecărui capitol de negocieri cu o ţară candidată. "Acest aspect ar putea avea consecinţe negative asupra adeziunii Turciei", crede ziarul. Alt semn de întrebare: preparea unui nou acord climatic şi mai ales subiectul care divizează cel mai mult, chestiunea imigraţiei: astă primăvară Parlamentul a cerut reguli mai puţin stricte, dar majoritatea statelor membre se opun.

Între timp, evenimentul zilei este aşteptata alegere a polonezului Jerzy Buzek ca preşedinte al Parlamentului, în urma unui acord între Partidul popular european (de dreapta), socialiştii şi democraţii.

Pentru Gazeta Wyborcza, aceste desemnare este un act simbolic căci realizează speranţele şi visurile născute cu 30 de ani în urmă pe şantierele navale poloneze. La Bucureşti, Evenimentul Zilei consideră şi el că sosirea primului est-european la vârful Parlamentului "confirmă nu numai acordul celor mai puternice grupuri politice dar şi influenţa crescândă pe care ţările din Est au câştigat-o în cadrul UE".

Newsletter în limba română

Totuşi, notează Gazeta Wyborcza, Jerzy Buzek "ştie că la fiecare pas pe care îl va face va fi judecat ca reprezentantul Poloniei şi al noii Europe. Foştii membri vor judeca în funcţie de acţiunile sale iar dacă noii veniţi sunt sufiecient de europeni deja, vor gândi ca ei".

La rândul său, Polska se felicită pentru alegerea lui Jerzy Buzek şi pentru faptul că astfel "Polonia se alătură ligii campionilor europeni". Polonezii se vor alătura "elitei ţărilor care dau tonul la ceea ce se întâmplă în Uniune". Dar cotidianul notează şi că Buzek nu poate să se mai poarte ca un polonez căci ştie că trebuie să dovedească că este un "european model". "Cei care cred că ne va fi astfel mai uşor să ne apărăm interesele naţionale acum că avem un om într-un post cu răspundere la Bruxelles şi Strasbourg se înşeală amarnic", previne Polska.

Cealaltă desemnare din programul deputaţilor este cea a preşedintelui Comisiei Europene. Deja, remarcă Evenimentul Zilei, aleşii europeni "şi-au arătat puterea refuzând confirmarea portughezului José Manuel Barroso". Această instituţie "are dinţi", rezumă cotidianul român.

"Adevărata întrebare pusă la Strasbourg este de a şti cât timp va dura acest război al întârzierilor şi când va fi supus votului numele lui José Manuel Barroso, candidat susţinut în unanimitate de către cei 27", estimează Le Figaro. Cotidianul francez explică faptul că Verzii europeni şi liberalii vor să aştepte rezultatul referendumului irlandez asupra tratatului de la Lisabona, prevăzut în 2 octombrie. "Dacă alegătorii irlandezi consacră tratatul de la Lisabona, aşa cum este plauzibil, preşedenţia Comisiei riscă într-adevăr să nu fie mai mult decât un fotoliu de atribuit, printre multe altele", explică ziarul. "Tratatul de la Nice, în vigoare, prevede un vot al majorităţii celor prezenţi. Tratatul de la Lisabona, dacă este acceptat de către irlandezi, va impune majoritatea absolută", dând astfel mai multă greutate celor două grupuri ale sale. "Pentru Barroso, cheia succesului se află mai la stânga, la socialişti", observă Le Figaro. Dar "un vot al Parlamentului reportat în toamnă ar da adversarilor şefului Comisiei apă la moară pentru a denigra bilanţul şi programul, care de altfel întârzie să apară". Un asemenea report ar putea lăsa timp pentru "apariţia unei candidaturi rivale, de la stânga sau de la dreapta".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect