Știri Energia nucleară
Explozia protecţiei externe a reactorului 1 de la centrala atomică de la Fukushima (Japonia), în 14 martie 2011.

Fukushima relansează dezbaterea

Accidentul centralei nucleare japoneze îngrijorează europenii. Instalaţiile aflate pe continentul nostru, sunt ele sigure? N-ar trebui oare să abandonăm această formă de energie? Presa oferă răspunsuri contradictorii.

Publicat pe 14 martie 2011 la 13:44
Explozia protecţiei externe a reactorului 1 de la centrala atomică de la Fukushima (Japonia), în 14 martie 2011.

Indiferent de amploarea finală a accidentului nuclear în curs la centrala japoneză de la Fukushima, efectele sale sunt deja simţite în Europa. "Dezbaterea care părea să dispară în acelaşi timp cu amintirea accidentului de la Cernobîl reiese brutal la suprafaţă", constată Le Figaro. Cotidianul parizian explică în ce fel ceea ce se întâmplă în Japonia este "o lovitură extrem de grea dată filierei nucleare mondiale". Exact în momentul când creşterea preţurilor petrolului în 2008 "permisese o reînviere a atomului civil la nivel mondial" iar "Bruxelles, la instigarea Parisului, abia a introdus în mod explicit energia nucleară printre "energiile fără emisii de carbon", cu energia hidraulică, solară sau eoliană.

"În nicio regiune a lumii, energia nucleară nu este atât de importantă ca în Europa", subliniazăDie Welt. În timp ce în medie, la nivel mondial, nuclearul acoperă 15% din nevoile de electricitate, cele 144 centrale europene produc 30% din electricitatea consumată. 71% dintre cetăţenii UE trăiesc într-o ţară cu reactoare pe teritoriul ei.

Dar astăzi, scrie Le Figaro, "adversarii energiei nucleare au renăscut în întreaga Europă". În Germania, guvernul liberal-conservator al Angelei Merkel a trecut la vot în toamna anului 2009 prelungirea duratei de viaţă a celor 17 reactoare nucleare ale ţării (...), în Austria, o ţară tradiţional ostilă energiei nucleare, ministrul mediului, Nikolaus Berlakovich, a pledat pentru "teste de stres" ale centralelor europene ( ...) în Marea Britanie, guvernul lui Cameron a relansat programul său de construcţie de centrale şi a reţinut în octombrie opt noi locaţii, în timp ce ministrul energiei, Chris Huhne, s-a declarat favorabil unei anchete "pentru a trage concluziile necesare" în urma evenimentului, iar în luna iunie se va decide utilizarea tehnologiei EPR (European Pressurized Reactor, reactor de generaţia a treia) a întreprinderilor Areva şi EDF.

Şocul este de aşa natură încât ne aflăm la "sfârşitul erei nucleare", nu ezită să titreze Der Spiegel. Săptămânalul german cere ca doctrina riscului zero să fie revizuită : "Desigur, Japonia este o zonă seismică, ceea ce măreşte riscul şi reprezintă o diferenţă majoră între Japonia şi Germania sau Franţa. Dar Japonia se numără, de asemenea, printre industriile cele mai dezvoltate în care ingineri bine instruiţi şi extrem de migăloşi construiesc maşinile cele mai moderne şi mai fiabile din lume. La vremea catastrofei de la Cernobîl, industria nucleară germană putea să facă să convingă pe sine-însăşi şi pe cetăţenii ei că în Europa de Est reactoarele erau depăşite şi inginerii incapabili şi neglijenţi. Vedem acum cât de arogantă era această percepţie [...] Este suficientă o serie de accidente nefericite şi Fukushima poate fi oriunde".

Newsletter în limba română

De ani de zile, aminteşte Der Standard, "au fost exprimate îndoieli asupra securităţii centralelor din Europa de Est, cum ar fi cea din Mochovce [Slovacia] sau Temelín [Republica Cehă, în apropiere de graniţa cu Austria]. Dar atunci când este vorba de centralele germane, criticile sunt înăbuşite". De exemplu, "ştim de ani de zile că centrala din Neckarwestheim, Baden-Württemberg, este situată într-o zonă seismică".

Această vulnerabilitate ne aminteşte că "întrebările centrale nu găsesc răspunsuri evidente" : tehnica este ea posibil de stăpânit ? Centralele pot ele fi făcute mai sigure ? O eliminare sigură a deşeurilor poate fi garantată ? "Este rolul UE să lanseze controale asupra tuturor instalaţiilor nucleare în Europa" continuă ziarul, care consideră că propunerile ministrului austriac al Mediului, Nikolaus Berlakovich, de a organiza teste de stres ale centralelor nucleare, sunt "un pas în direcţia cea bună".

Este vorba aici de prudenţă sau de isterie ? Din 1979, data unei scurgeri de radiaţii în centrala americană din Three Mile Island, "am făcut progrese tehnologice", scrie Hospodarske Noviny. Spre deosebire de 1986, data accidentului de la Cernobîl, "nu mai există regimurile comuniste, cărora în principiu nu le păsa de securitatea cetăţenilor", iar cea mai mare parte a Europei nu este situată pe o regiune seismic activă. Prin urmare, asigură cotidianul ceh, "renunţarea la energia nucleară ar fi cu atât mai aberantă cu cât sursele de energie alternativă sunt încă limitate". "Reacţia bună la Fukushima", consideră deci ziarul, "nu este de a ieşi din nuclear în panică, ci de a trage concluziile potrivite din ceea ce s-a întâmplat şi de a ameliora măsurile de securitate".

Desigur, accidentul de la Fukushima nu trebuie să fie subestimat, scrie la rândul său editorialistul Sergio Rizzo în Corriere della Sera, dar "emoţia uşor de înţeles cauzată de această tragedie nu ar trebui să determine alegerile fundamentale pentru politica noastră energetică. Am făcut-o deja şi ne-am căit : referendumul anti-nuclear din 1987 a trecut cu o largă majoritate din cauza şocului accidentului de la Cernobîl". Dar, în loc de a conduce la energiile verzi promise, acest vot aprobând închiderea centralelor italiene a condus la o nouă dependenţă de petrol.

De Standaard din Belgia confirmă : "Noi trebuie să plătim preţul modului nostru de viaţă", deoarece "atâta timp cât nu suntem pregătiţi să ne schimbăm radical consumul, trebuie să acceptăm că electricitatea produsă la preţ abordabil nu este lipsită de riscuri". Şi întocmai în acest context, coincidenţă a calendarului, guvernul belgian a lansat această săptămână o campanie pentru "a informa populaţia asupra gesturilor de protecţie în caz de accident nuclear".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect