O manifestaţie la Reykjavik, în Islanda, în 15 novembrie 2008 (AFP)

Drumu-i lung până la Bruxelles

Parlamentul islandez a votat pe 16 iulie o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Presa europeană a apreciat ştirea, dar nu-şi face iluzii cu privire la dificultăţile care o aşteaptă pe această insulă lovită din plină de criză şi tradiţional împotrivită integrării.

Publicat pe 17 iulie 2009 la 17:17
O manifestaţie la Reykjavik, în Islanda, în 15 novembrie 2008 (AFP)

Votul a fost strâns. Cu 33 de voturi pentru şi 28 contra, parlamentul islandez a aprobat joi 16 iulie, cererea de aderare la Uniunea Europeană, care ar putea fi studiată chiar de la sfârşitul lunii în Consiliul de Miniştrilor al Afacerilor Externe. "Primul-ministru Johanna Sigurdardottir, a susţinut cu tărie acest lucru, ca urmare a colapsului financiar din ţară", a scris Le Figaro. Legată de 15 ani de Spaţiul Economic European, insula Nordului depărtat ar putea beneficia de o adeziune rapide. "Negocierile cu instituţiile europene ar trebui să fie rapide", a spus Le Soir, la Bruxelles.

Comisia Europeană are, de asemenea, o părere bună, astfel încât preşedintele său, José Manuel Barroso, vede în acest vot "vitalitatea proiectului european", precum şi o confirmare a "speranţei despre ce este Europa", scrie Financial Times.

Cu toate acestea, absenţa unui "Da" drept şi masiv din partea deputaţilor islandezi "vorbeşte de la sine despre incertitudinea conversiei europene a insulei", spune Adriana Cerretelli în Il Sole 24 Ore. Aceste cuvinte îşi găsesc un ecou în articolul din The Guardiansemnat de politologul islandez Eirikur Bergmann. Adoptarea monedei euro "ar putea stabiliza coroana islandeză", dar rămâne problema spinoasă a datoriei abisale.

Islandezii au fost şocaţi de acordul născut din colapsul băncii Icesave, recent semnat cu Olanda şi Marea Britanie, în care contribuabilii islandezi au obligaţia de a rambursa 2.3 miliarde de euro investitorilor olandezi şi britanici prinşi în falimentul uneia dintre cele mai mari bănci de pe insulă. "Este chiar mai mult decât ceea ce germanii au fost obligaţi să plătească după Tratatul de la Versailles", spune Eirikur Bergmann. "Există în Islanda sentimentul difuz că acest acord nepopular este rezultatul amatorismului politicienilor". Votat în Parlament, ar putea fi în mod similar denunţat de deputaţi. Dar acest lucru ar complica procesul de integrare ...

Newsletter în limba română

O opinie divizată

Ziarul Le Soir asigură că Reykjavik ar putea "fi mai rapid decât Croaţia, care trebuia să fie din 2005 al 28-lea stat membru al Uniunii". Financial Times cere precauţie: "deşi multe directive europene se aplică, negocierile cu privire la punctele de divergenţe vor fi foarte dificile", spune ziarul, referindu-se la problema acordurilor de pescuit ca fiind unul dintre principalele obstacole. "Discuţia despre o aderare accelerată a Islandei este deplasată". Cotidianul afirmă chiar că "neoficial este recunoscut că Islanda nu va adera la UE înainte de Croaţia".

Chiar dacă Bruxelles îşi dă acordul, integrarea trebuie să fie prezentată prin referendum la 313 000 islandezi, din care doar 180 000 sunt majori. "Potrivit unui sondaj Gallup efectuat în mai, 61.2 % dintre persoanele întrebate erau favorabile discuţiilor cu UE [...]. Dar erau împărţiţi la 50-50 % despre aderarea propriu-zisă", scrie Le Figaro. Le Soir conchide: "gheizerele nu fac încă parte din peisajul Uniunii Europene".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect