Marşul adversarilor monedei euro

Scorul obţinut pe 17 aprilie de Adevăraţii Finlandezi este ultima dovadă: peste tot în Europa, euroscepticii sunt din ce în ce mai virulenţi, iar discursul lor bine şlefuit face ecou atât la nivel naţional, cât şi european.

Publicat pe 19 aprilie 2011 la 14:58

Lui Peter Gauweiler nu i-a plăcut niciodată moneda euro. El o numeşte "moneda esperanto" - după limba internaţională de amestec, esperanto, pe care n-o vorbeşte nimeni. "Dacă am vrea să ajutăm Grecia şi Portugalia, ar trebui să le spunem: Părăsiţi zona euro!", a spus politicianul CSU [Uniunea Creştin-Socială din Bavaria] săptămâna aceasta în cadrul unui talk-show. El se împacă şi cu reproşul că ar fi populist: "Asta înseamnă doar că ştiu ce cred oamenii".

Poate totuşi că Gauweiler nu ştie ce gândesc oamenii. Dar ştie ce vor tot mai mulţi europeni: să scape de euro. Criza de durată, programele de austeritate şi programele de salvare financiară au făcut să crească în multe ţări aversiunea faţă de moneda unică. În Franţa, Frontul Naţional tună împotriva monedei euro iar în Olanda, populiştii din PVV cer revenirea la gulden.

Iar partidul finlandez Adevăraţii Finlandezi a ieşit pe locul trei la alegerile parlamentare folosind o retorică anti-euro. Acest lucru îngrijorează între timp şi pieţele financiare. "Riscul economic pentru Uniunea monetară este înlocuit de riscul politic", subliniază Thomas Mayer, economist-şef la Deutsche Bank.

Uniunea Europeană şi FMI, principalii acuzaţi

Pentru că, în ciuda ajutoarelor cu credite şi a întăririi Pactului de stabilitate, criza euro n-a fost depăşită. În statele de la periferie austeritatea a condus la reducerea drastică a cheltuielile sociale. Taxele cresc, salariile scad, pensiile sunt reduse – statul se retrage tot mai mult iar oamenii sărăcesc. Mulţi dau vina pentru aceste lucruri pe UE sau pe Fondul Monetar Internaţional. Furia creşte.

Newsletter în limba română

În acelaşi timp este clar că Portugalia, Spania, Irlanda şi Grecia vor trebui să economisească mai mult decât prevăzuseră. Duritatea reformelor atrage după sine încetinirea economiei şi implicit scăderea veniturilor fiscale – iar deficitul este în creştere, în ciuda măsurilor de austeritate. "Programul de consolidare al Greciei pentru 2011 ameninţă să eşueze", se teme Christoph Weil, economist la Commerzbank. În Spania şi Irlanda situaţia bugetară nu s-a îmbunătăţit în primele luni ale acestui an. Portugalia vrea să decidă noi măsuri de consolidare.

Cum toate ţările afectate de criză mizează pe exporturi ca motor de creştere economică, ele încearcă să-şi îmbunătăţească competitivitatea în raport cu ţări precum Germania prin scăderea salariilor. Ceea ce nu face decât să contracte şi mai mult veniturile şi consumul. "Este un joc riscant pentru că ţările acestea sunt ameninţate de un exces de austeritate", avertizează banca franceză Société Générale.

În ţările afectate de criză mocneşte un puternic sentiment anti-euro. "Euroscepticismul în Irlanda este o forţă politică care aşteaptă momentul potrivit să irupă", avertizează Hugo Brady de la Centre for European Reform. Dar şi în statele mai bogate precum Finlanda, Germania şi Olanda nemulţumirea creşte în rândul populaţiilor care se consideră creditorii Europei. "Sprijinul financiar de durată pentru guvernele indisciplinate financiar va duce la tensiuni politice", prognozează Mayer, economistul-şef de la Deutsche Bank.

Euro - ca paratrăznet în furtună

Acest fapt este folosit de partidele de dreapta. Astfel "Adevăraţii Finlandezi" au anunţat că vor vota împotriva oricărui pachet de ajutor financiar pentru Portugalia. Creşterea sprijinului electoral pentru acest partid ar putea să devină o adevărată problemă pentru UE, pentru că un guvern finlandez eurosceptic ar putea să blocheze toate deciziile UE pentru care este necesară unanimitatea. Şi în Franţa, Frontul Naţional obţine mari succese prin retorica sa anti-europeană.

"Pentru mine UE este o structură cu trăsături totalitare, deci un fel de Uniune Sovietică europeană", spune preşedintele Frontului Naţional, Marine Le Pen. În Olanda, şeful PVV Geert Wilders tună împotriva ajutoarelor financiare pentru Grecia: "Pentru noi muncă, pentru ei Souvlaki [specialitate culinară grecească]. Noi robotim, ei poftesc la Ouzo [băutură asemănătoare cu ţuica]", le-a strigat Wilders parlamentarilor. "Dar PVV spune: niciun euro-cent pentru Grecia! Şi la fel de puţin pentru portughezi şi spanioli!"

Aceste vorbe, care se auzeau înainte doar în culisele politice, au ajuns să îi neliniştească şi pe profesioniştii în finanţe. "Climatul economic se înrăutăţeşte şi este tot mai roditor pentru ideologia extremei drepte", scrie Dylan Grice de la Société Générale într-un studiu pentru investitori. În mod tradiţional, cei de dreapta ar fi împotriva outsider-ilor, mai ales împotriva străinilor şi a imigranţilor. Dar cu moneda supranaţională euro, se pare că au găsit un nou ţap ispăşitor. "Fiecare stat membru al clubului euro se consideră ca fiind condus din străinătate. Iar euro este singur în peisaj, ca paratrăznet în furtună", explică Grice.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect