Alegeți o limbă
Faimosul coşuleţ al gospodinei nu se mai umple la fel de uşor ca înainte de criză. Cifrele o dovedesc: doar 12% dintre consumatori plătesc mai mult de 100 de euro atunci când merg la magazin. Chiar şi cei care merg foarte des la magazin evită produsele de marcă şi aleg produse fără brand. Raportul institutului de sondaj MRB este fără apel : pentru 11 000 de oameni, coşul gospodinei în 2010 este foarte diferit de cel din anul precedent. Consumatorii aleg alimente feculente, orez şi făină, în timp ce 40% dintre ei abandonează marile branduri de detergenţi. Numai produsele biologice par să se menţină, precum şi fructele şi legumele de origine naţională.
Criza a afectat de asemenea stereotipul grecului care se distrează şi care iese în fiecare seară până târziu : mulţi greci au redescoperit bucuriile statului acasă şi evită ieşirile la restaurant. O plagă, potrivit preşedintelui Uniunii restaurantelor din Grecia : "Sunt zile în care nu avem niciun client", spune el. Restaurantul lui este pe Pireu şi el este surprins de climatul care devine din ce în ce mai mohorât pe zi ce trece. "Luni, în casa mea erau 350 de euro, marţi, 230, iar miercuri 400, în timp ce cheltuielile de bază de zi cu zi sunt de 1500 de euro". El consideră că cifra de afaceri a comercianţilor a scăzut cu 55% şi spune că toţi speră că sezonul turistic va fi bun. Dar aproape 6 000 de restaurante au dat deja faliment. Şi până la sfârşitul anului între 20 000 şi 25 000 îşi vor închide uşile ! Chiar şi produsele alimentare ieftine sunt în criză, cu o scădere de 30 până la 35% !
Sănătatea, "vom vedea mai târziu". Este genul de remarcă auzită din ce în ce mai des în gura grecilor. Cine ar fi crezut-o în ţara ipohondricilor şi unde medicamente sunt luate cu polonicul ? Cumpărăturile de vitamine şi antibiotice au scăzut considerabil, analizele de sânge, radiografiile şi mamografiile au fost amânate pe termen nedefinit, precum şi operaţiile de fiere.
Facturile de electricitate... la fel. Grecii nu le mai pot plăti, alţii prind ocazia ca să le "uite". Compania de electricitate naţională greacă a anunţat că suma facturilor neplătite se ridică la 200 de milioane de euro. Şi nu este tot. Dacă, printre punctele pozitive se poate constata că grecii îşi utilizează din ce în ce mai puţin maşina pentru deplasări, există probleme mult mai grave, cum ar fi educaţia. Meditaţiile particulare, o adevărată instituţie, care acoperă defectele unui sistem de învăţământ cu lacune, sunt în scădere. Potrivit lui Giorgios Petropoulos, din sindicatul cursurilor particulare, "declinul este de 40%, ceea ce este îngrijorător, mai ales pentru primii ani de liceu", explică acesta.
În cele din urmă, grecii caută ce-i mai ieftin, costul cel mai redus, peste tot şi în toate. Pensionarii îşi dau întâlnire în centrele pentru persoane în vârstă pentru a bea o cafea şi evită terasele din Atena devenite inaccesibile; în magazine, rafturile produselor ieftine sunt cele mai populare, în timp ce celelalte sunt abandonate.
Sănătate
O societate în pragul crizei de nervi
În urmă cu două luni, un bărbat de 35 de ani a început să simtă dureri de cap, stomac, şi în piept. El s-a îngrijorat, s-a dus la doctorul său, care i-a prescris o serie de analize. Toate aceste simptome s-au revelat a fi psihosomatice. Prin urmare, el a apelat la un psiholog. "Acest pacient era într-o stare de anxietate intensă şi prelungită. Îl măcina frica", explică Asimina Christopoulou. "De fapt, în întreprinderea unde lucra, fuseseră anunţate concedieri, şi el trăia cu frica de a-şi pierde slujba", continuă terapeutul.
Anxietatea cu privire la şomaj, precaritatea locului de muncă şi climatul social tensionat au un impact psihologic semnificativ, chiar grav, asupra oamenilor. Chiar dacă frica este un reflex natural şi util în faţa pericolului, orice situaţie devine periculoasă atunci când pierdem controlul. Şi aceasta este ceea ce pare să se întâmple în Grecia de astăzi. De la începutul crizei economice şi de la măsurile de austeritate care au urmat, clasele de mijloc şi clasele defavorizate ale societăţii au fost cele mai afectate psihologic. "Dar şi cei mai bogaţi sunt afectaţi", observă dr. Ilia Theotoka Chrysostomidis, specialist în psihiatrie la Universitatea din Atena. "Tulburările de anxietate, depresiile, crizele de panică, tulburările somnului şi chiar tentativele de sinucidere, sunt în creştere. Şi afectează pe toată lumea", spune medicul psihiatru.
