Alegeți o limbă
Hamburg. Salata dispare treptat din oraş. Restaurantele înlocuiesc faimoasa frunză verde pe marginea farfuriei cu o felie de pepene galben. Pătrunjelul dă acum sandvişurilor picătura de verde care favorizează vânzările. "Nu mai avem voie să punem salată", explică vânzătoarea. La fel cu roşiile : boia de ardei dă acum culoare pâinicilor cu brânză. În afara oraşului, fermierii răspândesc containere întregi de salate eisberg şi voinicică tocate pe câmpuri ca îngrăşământ. Acestea au venit înapoi de la piaţă nevândute.
Bătălia legumelor este în toi în Hamburg de când steagul E.coli flutură deasupra oraşului. Produsele germane sunt puse în valoare faţă de produsele străine, salatele greu de vândut sunt prezentate ca "produsul zilei" pe pieţele săptămânale. De exemplu, cea din Lohbrügge, sâmbăta aceasta : în plină forfotă, dialogurile par a fi scoase dintr-un film catastrofă. "Suntem încă în viaţă", scuipă o negustoreasă care vinde legume locale.
Totul este recoltat de oamenii producătorului, nimeni nu este bolnav, nimeni nu a murit, continuă ea. Este o dovadă, nu ? Cu toate acestea, castraveţii, grei ca de plumb, zac încă în cutiile lor. Clienţii nu-i vor, chiar dacă aceştia sunt aproape gratis. Patruzeci de centime de euro bucata, trei pentru un euro. La taraba din faţă, o doamnă de o anumită vârstă mărturiseşte a fi "foarte îngrijorată". Ea îl previne pe vânzător că dacă va fi bolnavă, va povesti că şi-a făcut cumpărăturile aici, apoi cere să i se împacheteze un borcan de salată de hering.
Cuvântul "salată" , interzis
Totul este cu josul în sus. Cuvântul "salată" sună ca o împuşcătură. Iată că nu este bun pentru sănătate să mănânci sănătos. Lumea se teme de legumele germane, introduce controale asupra importurilor, precum Statele Unite, sau interdicţii, precum ruşii. Pentru agricultorii germani, în schimb, singura modalitate de a se proteja împotriva E.coli este de a cumpăra legume germane. Pe Internet, legumicultorii întreţin o legendă deja depăşită. Pagina de index a site-ului pieţelor săptămânale din Hamburg anunţă încă : "Vrem să ştiţi de ce puteţi - sau chiar de ce trebuie - să cumpăraţi fructe şi legume pe piaţă. E.coli a fost reperată în castraveţi venind din Spania".
Ea trebuie să vină de undeva. E ca şi pentru Fukushima, pluteşte o impresie de neputinţă, neputinţă de a vedea sau a simţi pericolul. Există ceva care a îmbolnăvit 2 500 de persoane în Germania. Este aici în jurul nostru, deci ne este frică. Joachim Gauck, fost comisar federal pentru Arhivele Stasi (şi fost candidat la preşedinţie, în 2010) a confirmat chiar existenţa unei adevărate "dependenţe de teamă" printre germani.
Frica domneşte printre germani
Este atât de surprinzător faptul că oamenii simt o frică difuză? Alaltăieri, era dioxină în alimentele pentru animale, ieri a explodat o centrală nucleară, astăzi se răspândeşte o bacterie necunoscută sub această formă cercetătorilor. Produsele alimentare par să călătorească în toată lumea fără să lase urme. Şi oamenii, potenţialele victime, nu pot decât să încerce să evite obstacolele invizibile. Ei scot salata din sandvişuri, mănâncă pizza fără roşii, cumpără la piaţă mai degrabă dovlecei decât castraveţi.
Pentru un oraş terorizat, Hamburg a petrecut chiar un weekend minunat. Zeci de mii de oameni s-au plimbat în centrul oraşului în haine de vară, au umplut terasele cafenelelor, s-au dus la restaurant. Nimeni nu purta măşti, nimeni nu s-a baricadat în casă de teama bacteriei ucigaşe. Frica se manifestă în moduri subtile, de exemplu în toate aceste mici sticle albastre de dezinfectant care au înlocuit acum săpunul în toaletele publice.
Sau în timpul de aşteptare în centrele de donare de sânge. Acesta începe să lipsească şi oricine ar putea avea nevoie de el în curând. Olaf Scholz, primarul, a îndemnat oamenii să doneze sânge. Deteriorarea bruscă a funcţiilor renale este unul din efectele oribile ale bacteriei.
Hamburg este oraşul din Germania care numără cele mai multe victime ale E.coli. Spitalele sunt la limita capacităţilor lor, Daniel Bahr, ministrul Sănătăţii, a trebuit să recunoască acest lucru. Tânărul ministru a vizitat duminică Spitalul Eppendorf din Hamburg, pentru a "vedea cum sunt îngrijiţi pacienţii".
Când soldaţii mor în Afganistan, se deplasează ministrul Apărării. Când deraiază un tren, se deplasează ministrul Transporturilor. Când izbucneşte o nouă epidemie, se deplasează ministrul Sănătăţii. De la vizita lui Bahr, Hamburg este oarecum oficial o zonă sinistrată.
Acum este în joc reputaţia perlei de pe râul Alster, celebru afluent al Elbei. Bacteria este considerată în oraş ca un criminal. Săptămâna trecută, şeful poliţiei a propus să trimită poliţişti pentru a găsi acest inamic invizibil.
Din Polonia
Alertă epidemiologică
"Cum este posibil ca cea mai bogată ţară din spaţiul Uniunii Europene să nu poată evita o astfel de situaţie?", se întreabă publicaţia Gazeta Wyborcza referindu-se la epidemia provocată de bacteria E.coli, a cărei sursă încă nu se cunoaşte. Răspunsul este simplu. Este sistemul federal.
În timp ce renumitul Institut Robert Koch din Berlin (subordonat Ministerului Sănătăţii) este principala instituţie germană responsabilă de gestionarea bolilor infecţioase, protejarea sănătăţii cetăţenilor rămâne responsabilitatea guvernelor regionale, cele din landurile germane. Deci, chiar dacă experţii de la Institutul Robert Koch au observat primii că bacteria letală se răspândea prin intermediul legumelor crude, verdictul final în acest caz putea fi dat doar de Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor, cu sediul în Berlin şi care este de resortul Ministerului Agriculturii. Institutul are laboratoare ultramoderne, dar nu poate colecta mostre ale alimentelor suspecte deoarece aceasta este o atribuţie a landurilor.
"Clinicile, institutele, autorităţile federale şi naţionale – toate lucrează autonom. A trecut o lună şi nimeni nu deţine controlul", regretă Thomas Oppermann, un politician din cadrul opoziţiei social-democrate (SPD). Din cauza haosului instituţional, experţii Institutului Koch au mers la Hamburg abia la două săptămâni după izbucnirea epidemiei, iar timpul în mod clar joacă un rol crucial în situaţii ca aceasta. "Mulţi medici germani cred că depistarea sursei epidemiei nu mai este posibilă", notează cotidianul Gazeta Wyborcza, cu sediul la Varşovia.
