Alegeți o limbă
Stând în biroul său având în spate fotografii cu Marx, Lenin şi Che Guevara, Nikos Fotopoulos, liderul celui mai puternic sindicat din Grecia, citeşte un pliant tipărit de curând. "Suntem pregătiţi pentru noi lupte", scrie pe pliant.
"Într-adevăr, suntem pregătiţi", afirmă Fotopoulos, desfăcând o băutură energizantă şi pregătind un espresso. "Vom continua protestele de stradă pentru că încă avem reglări de conturi cu Guvernul şi cu troica", explică liderul sindical, referindu-se la cei trei creditori externi ai Greciei: Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.
Luna trecută, pe fondul protestelor violente, premierul Giorgios Papandreu a reuşit cu greu să obţină aprobarea Parlamentului pentru un nou set de măsuri de austeritate, care prevăd inclusiv vânzarea unor active ale statului în valoare de 71 de miliarde de dolari (50 de miliarde de euro), un pas pe care economiştii şi creditorii străini îl consideră crucial pentru reformarea sectorului public din Grecia.
Dar şansele lui Giorgios Papandreu de a pune în aplicare aceste măsuri depind în mare măsură de oameni precum Nikos Fotopoulos. Sindicatul pe care îl conduce - Genop – îi reprezintă şi pe angajaţii companiei publice de electricitate, care este deţinută în comun de Guvern şi de investitori privaţi.
Sindicatul nu acceptă privatizările
Sindicatul se opune cu vehemenţă privatizărilor şi este cunoscut pentru protestele agresive, inclusiv pentru oprirea spontană a lucrului la compania publică de electricitate, care a condus la întreruperea alimentării cu energie în mod frecvent, provocând pierderi cuprinse între 42 şi 57 de milioane de dolari (29,5 şi 40 de milioane de euro) în ultimele săptămâni, conform estimărilor companiei.
Genop reprezintă o problemă delicată pentru Papandreu, dat fiind că sindicatul este creaţia formaţiunii de guvernământ, Partidul Socialist, care de-a lungul anilor s-a străduit să creeze un sistem laburist de tip "locuri de muncă în schimbul voturilor" pe care premierul acum este forţat să îl desfiinţeze. Pentru a implementa reformele, premierul Papandreu va trebui să lovească în centrul propriului său partid, deşi nu se ştie dacă va avea forţa necesară pentru o asemenea acţiune.
Conflictul cu angajaţii companiei de electricitate şi cu sindicatul care îi reprezintă este şi mai personal pentru Giorgios Papandreu. În 2007, Fotopoulos l-a susţinut pe Papandreu în calitatea acestuia de lider al Partidului Socialist.
Aşezat la birou, Fotopoulos arată fotografii cu premierul Papandreu vizitând sediul companiei naţionale de electricitate şi discutând cu angajaţii. Alături de ei este Giorgios Papaconstantinou, actualul ministru al Energiei şi Mediului – responsabil, printre altele, de vânzarea unei părţi a acţiunilor pe care Guvernul le deţine la compania de electricitate.
Guvernul de la Atena deţine 51% din acţiunile companiei de electricitate şi are controlul asupra Consiliului de administraţie. Iniţial, statul a vândut 49% din acţiuni în cadrul privatizării parţiale din anul 2000. Nikos Fotopoulos, în vârstă de 49 de ani, un bărbat robust, cu barbă şi având o strângere de mână puternică, declară că sindicatul l-a susţinut pe Papandreu în calitatea de lider socialist în 2007 pentru că părea "mai abordabil, mai cald, mai apropiat şi mai preocupat" de problemele oamenilor. "Încă avem respect faţă de el ca politician şi ca om, dar credem că acestea sunt politici barbare care sunt împotriva intereselor poporului grec", afirmă Fotopoulos.
Pentru mulţi analişti, legăturile strânse între Partidul Socialist şi acest sindicat evidenţiază dificultăţile cu care Guvernul probabil se va confrunta în încercarea de vânzare a acţiunilor companiei, aşa cum este prevăzut pentru anul 2012.
Spre deosebire de alte întreprinderi de stat din Grecia, compania publică de electricitate este eficientă, având un profit de 790 de milioane de dolari (558 milioane de euro) în 2010 şi o cifră de afaceri de 8,2 miliarde de dolari (5,8 miliarde de euro). Dar analiştii sunt îngrijoraţi că viitorul companiei riscă să fie afectat de incertitudinile privind reglementările în domeniul energetic şi de schimbările la nivel sindical.
Mentalităţi diferite şi muncitori protejaţi
Pentru mulţi, problema nu este doar cea a vânzării unei părţi a acţiunilor companiilor de stat, ci reforma sectorului public din Grecia. "Problema nu o reprezintă cum să obţinem bani, ci cum să schimbăm o mentalitate", explică Panagis Vourloumis, fostul director-executiv al companiei de telecomunicaţii OTE în timpul fostului guvern de centru-dreapta.
Privatizarea companiilor de stat este un proces foarte impopular în Grecia, iar oamenii se tem de vânzarea activelor de stat şi aplaudă protestele sindicatului Genop sau ale altor centrale sindicale.
Dar, pe fondul clivajului din ce în ce mai accentuat între angajaţii din sectorul public şi cei din domeniul privat, numeroşi greci încep să considere că muncitorii de la compania publică de electricitate sunt o castă supraplătită şi supraprotejată. Potrivit lui Fotopoulos, cei 21 000 de membri ai sindicatului Genop au salarii medii de 1 980 de dolari (1 400 de euro) pe lună, iar cei 35 000 de pensionari au pensii medii de 2 122 de dolari pe lună (1 500 de euro), mult mai mari decât media din Grecia.
"Sindicatele sunt chiar mai rele decât politicienii", apreciază Theodoros Yiannopoulos, un vânzător ambulant de pâine din Atena. Liderii sindicali "merg la hoteluri de cinci stele din Europa, iar notele de plată sunt achitate de noi", spune el.
Comerciantul se referă la un recent raport al inspectorului administraţiei publice, care a descoperit că, din anii 1980 până acum, compania de electricitate a plătit sindicatului Genop peste 32 de milioane de dolari (22,5 milioane de euro), în special pentru "turism social" - subvenţii pentru vacanţe - , dar şi pentru organizarea de proteste împotriva companiei, o situaţie suprarealistă ce evidenţiază conflictele de interese complexe pe care Giorgios Papandreu nu le poate descurca uşor.
Nikos Fotopoulos a catalogat raportul drept o "campanie murdară", subliniind că subvenţiile sunt prevăzute în contractul negociat de companie şi sindicat. Alte voci spun că lupta este politică şi economică.
"Cea mai mare provocare este pentru politicieni să creadă că va mai exista un viitor fără sindicate", subliniază Takis Athanasopoulos, care a avut disensiuni dure cu sindicatul Genop în calitatea de director al companiei publice de electricitate în timpul guvernului precedent.
Interviul realizat printr-o conexiune telefonică s-a înterupt la un moment dat din cauza unei pene de electricitate provocată de un protest al membrilor sindicatului Genop.
