Alegeți o limbă
Investiţiile sunt lucruri inerţiale. Ele trăiesc din proceduri şi activităţi de rutină. Acest lucru produce încredere în rezultatele acţiunii lor. Ele urăsc nesiguranţa şi nu se pot adapta decât greu la condiţii exterioare schimbate. De aici se ajunge la dezbateri despre sensul lor. La ce folosesc ele în fapt? Această întrebare şi-a pus-o şi Juergen Stark, care a demisionat vinerea trecută din funcţia de economist-şef al Băncii Centrale Europene (BCE). BCE a trecut întotdeauna drept un copil legitim al Bundesbank, care nu avea decât datoria de a veghea la stabilitatea monetară. Părerea lui Stark referitoare la cumpărarea masivă de bonduri ale ţărilor puternic îndatorate de către BCE este clară: In climatul economic actual, este de aşteptat ca politicile financiare solide să aibă efecte pozitive, care să dea încredere. Lucru confirmat de studiile de caz: programele ambiţioase de adaptare au în scurtă vreme efecte pozitive de creştere. Stark se referă la economisire şi la nimic altceva.
Acest articol a fost retras la cererea proprietarului de copyright.
Curtea de la Karslruhe
Euroobligaţiunile, excluse?
Ziariştii nu au acordat atenţie acestui eveniment, dar este posibil ca hotărârea Curţii Constituţionale Germane de săptămâna trecută să fi închis uşa ideii euroobligaţiunilor, presupusa soluţie la criza datoriilor europene. "Verdictul curţii nu îmi lasă nicio altă alternativă decât să accept că sunt într-adevăr neconstituţionale", subliniază Wolfgang Munchau în Financial Times. Judecătorii de la Karlsruhe, notează editorialistul, au hotărât că "guvernul german nu trebuie să accepte mecanisme permanente - spre deosebire de FESF (Fondul european de stabilitate financiară), care este temporar - cu următoarele criterii : dacă acestea includ o garanţie permanentă pentru alte ţări; dacă aceste garanţii sunt foarte mari sau incalculabile; şi dacă guverne străine, prin acţiunile lor, pot declanşa plata garanţiilor".
"O euroobligaţiune este, desigur, un mecanism permanent. Şi implică de asemenea o pierdere permanentă de control. Dimensiunea lor este de aşteptat să fie substanţială", observă Munchau şi de aceea, chiar dacă responsabilii germani încep să se deschidă ideii eurobondurilor, ei poate nu vor fi în măsură să permită crearea lor.
