Parlamentul European

Sezonul repartizării pozițiilor – ce funcții ocupă românii?

VoxEurop
10 iulie 2014

Două românce vor deține două dintre cele 14 poziții de vice-președinte al Parlamentului European până la sfârșitul anului 2016, Corina Crețu (S&D/PSD), Adina Vălean (PPE/PNL). România a obținut alte opt poziții de vice-președinți de comisii parlamentare, tot pentru doi ani jumătate. Este un progres semnificativ față de ultimul mandat când România a avut un singur vice-președinte al Parlamentului European (Laszlo Tökes)și șapte vice-președinți de comisii parlamentare. Însă, la fel ca și în mandatul trecut, europarlamentarii români au reușit să obțină numeroase funcții de prestigiu, dar fără influență asupra activității legislative. În ce privește numărul coordonatorilor înregistrăm chiar un regres, de la 3 coordonatori și doi vice-coordonatori în mandatul trecut, la un singur coordonator și doi vice-coordonatori.

Funcții în cadrul Parlamentului European confirmate până luni 7 iulie:

Vice-președinți ai Parlamentului European – Corina Crețu (S&D/PSD), Adina Vălean (PPE/PNL)

Patru vice-președinți de comisie S&D (PSD): Dan Nica, Comisia de Control Bugetar, Ioan Mircea Pașcu – Comisia de Afaceri Externe, Daciana Sârbu – Comisia de Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, Viorica Dăncilă – Comisia pentru Agricultură.

Trei vice-președinți de comisie PPE: Iuliu Winkler (UDMR) – Comisia pentru Comerț Internațional, Cristian Preda (PMP) – Subcomisia pentru Drepturile Omului, Siegfried Mureșan (PMP) – Comisia pentru Buget.

Un vice-președinte de comisie ALDE: Mircea Diaconu (independent) – Comisia pentru Cultură.

Vice-președinte al grupului politic S&D: Victor Boștinaru (PSD)

Vice-președinte al grupului politic PPE: Marian Jean Marinescu (PDL)

Sumarul pe delegații și partide naționale:

S&D (PSD-UNPR-PC)

Cu 16 MEP, Alianța PSD, UNPR, PC este a patra delegație națională din cadrul S&D și este un bloc solid în jurul PSD. PSD își arogă toate funcțiile parlamentare obținute de delegația română la S&D (cele cinci de mai sus) și funcția de vice-președinte S&D. Însă, S&D nu obține nici o funcție de coordonator al grupului politic în cadrul unei comisii parlamentare. Motivul este conjuctural: -pe de-o parte delegația S&D numără cei mai mulți europarlamentari noi – 9 din 16, iar acestora în mod tradițional nu li se acordă funcții, cu atât mai puțini roluri de coordonare. Pe de altă parte, cei mai mulți MPE cu vechime ai PSD ocupă numeroasele funcții parlamentare sau politice obținute de delegația S&D română. Însă, dacă funcțiile parlamentare aduc prestigiu, funcțiile de coordonare influențează activitatea legislativă. În plus de aceste funcții, ne putem aștepta ca europarlamentarii români membri ai S&D să mai primească funcții funcții în cadrul delegațiilor Parlamentului European cu țări terțe.

PPE (PNL-PDL-PMP-UDMR)

La PPE, cu 14 deputați, delegația României este a șasea ca mărime din PPE, însă este mai dezbinată decât delegația română din S&D, pentru că e formată din patru partide politice. Împărțirea s-a făcut între partidele membre ale delegației. PNL, cu numărul cel mai mare de europarlamentari din delegație, obține funcția cea mai prestigioasă: vice-președinte al Parlamentului European. PDL a obținut funcția de vice-președinte al grupului politic, UDMR a obținut un vice-președinte de comisie parlamentară iar PMP două poziții de vice-președinte de comisie parlamentară.

În plus de aceste funcții parlamentare, europarlamentari de la PPE au fost numiți în funcții de coordonare în trei comisii importante. Cristian Preda este coordonator PPE în Comisia de Afaceri Externe, practic a doua funcție ca greutate în ce privește politica externă din Parlamentul European. Monica Macovei este vice-coordonator PPE în Comisia de Control Bugetar iar Marian Jean Marinescu este vice-coordonator PPE în Comisia de Transport. De menționat că această funcție de coordonator este foarte importantă pentru că persoana în funcție decide (după negocieri) poziția grupului politic pe un anumit dosar. La fel ca și la S&D e de așteptat ca europarlamentari PPE să primească alte funcții în cadrul delegațiilor Parlamentului cu țări terțe.

Comisiile parlamentare în care sunt activi europarlamentarii români

Europarlamentarii români au o bună acoperire a comisiilor parlamentare, cei mai mulți fiind atrași de comisiile Afaceri Externe (patru din 32), Libertăți Civile (trei din 32) și Mediu (trei din 32). Nici un europarlamentar român nu este membru plin al comisiei de Afaceri Legale și doar un europarlamentar este membru plin al comisiei de Dezvoltare Regională. Dacă la delegația română la S&D se observă o bună organizare pentru acoperirea tuturor comisiilor cu membri plini și/sau supleanți, nu la fel este în cazul delegației PPE. Nu mai puțin de trei români din PPE sunt membri ai LIBE (M. Macovei, S. Csaba pentru a doua oară și T. Ungureanu pentru prima dată) în timp ce în comisia REGI, cu importanță mare pentru România, PPE are un singur membru supleant (I. Winkler).

România are în prezent același număr de vice-președinți ai Parlamentului European ca și Germania și cu unul mai mult decât Polonia. Acestea sunt poziții prestigioase și ilustrează influența pe care o pot avea românii în interiorul PPE și S&D. Deținerea acestor două posturi pentru prima parte a mandatului actualei legislaturi ne dă speranțe că vom putea avea în viitor și un președinte român al Parlamentului European, așa cum a făcut Polonia cu Jerzy Buzek.

Funcțiile din Parlamentul European sunt negociate în baza unui sistem proporțional de puncte plecând de la rezultatele obținute de partide în alegerile pentru Parlamentul European. În primă fază aceste funcții sunt negociate la nivelul grupurilor politice, apoi în interiorul grupurilor politice și în final în interiorul delegațiilor naționale între partidele naționale. Reamintesc că europarlamentarii români sunt acum parte a EPP, S&D și un ALDE (Mircea Diaconu).

Pentru că cele două delegații românești și-au concentrat eforturile spre obținerea funcțiilor de vice-președinți ai Parlamentului, România nu va avea în prima parte a mandatului nici un președinte de comisie parlamentară. Mandatul de vice-președinte al Parlamentului european este considerată o funcție de prestigiu și nu este influentă la nivel legislativ, ci mai degrabă la nivel administrativ.

O funcție cu greutate din același grup de mandate este cea de președinte de comisie parlamentară, în special în cazul unei comisii cu greutate, ca ECON, ITRE, LIBE. Strategia europarlamentarilor români nu e greșită, la fel au procedat și celelalte țări est-europene în legislaturile trecute pentru a se poziționa și obține mai multă influență politică. Astăzi însă, Polonia are un singur mandat de vice-președinte al Parlamentului European dar deține două funcții de președinte: cel al importantei comisii Industrie, cercetare și energie (ITRE) și al Comisiei de Afaceri Constituționale (AFCO). La fel, Bulgaria reușește să obțină președinția importantei comisii de Dezvoltare Regională (REGI), iar Cehia președinția comisiei Afaceri legale (JURI).

Rămâne de văzut dacă europarlamentarii români vor reuși să traducă funcțiile obținute în influență politică: adică să obțină rapoarte legislative importante pentru România și să impună o poziție românească în alte negocieri. Aceste lucruri depind însă și de coeziunea din interiorul delegațiilor politice și chiar de colaborare inter-grupuri pentru promovarea interesului național.

Articol preluat de pe site-ul Europuls.