Rușii sunt pregătiți să sufere pentru o idee măreață, europenii nu prea

Publicat pe 29 iulie 2014 la 20:59

O anecdotă: după ce Federația Rusă a ocupat Crimea, un vice-președinte al federației a anunțat că Rusia era gata să înceapă colonizarea Lunii. Pentru că rușii sunt pregătiți să sufere pentru o idee grandioasă. Putin și acoliții săi au ignorat sancțiunile americane și europene de până acum. Din cauza interdependenței dintre economiile europene și cea rusească, orice sancțiuni luate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei sunt dureroase și pentru economia europeană. Dacă rușii sunt pregătiți să sufere, noi suntem?
Am fi putut crede că doborârea avionului MH17 îl va rușina pe Putin și acesta își va disciplina mercenarii din estul Ucrainei. Nici pe departe. Pentru a masca gafa voluntarilor din Republica Populară Donetsk, propaganda rusă a produs minciuni și scenarii de film prost. Putin n-a avut nici o secundă intenția să recunoască implicarea Federației Ruse în doborârea avionului, chiar și atunci când jurnaliști au arătat că lansatorul BUK folosit pentru atac a fost înapoiat Rusiei după dezastrul aerian. Această intoxicare vine după multe alte comploturi, după încălcări repetate ale dreptului internațional, fiecare negată cu aplomb de diplomația rusească.
Cu toate acestea, liderii Uniunii Europene încă vor să trateze cu Rusia ca și cum ar fi un partener lucid. Vest-europenii se mint singuri pentru că nu vor să recunoască faptul că economiile lor sunt dependente de un stat mincinos și schizofren, în care nu se poate avea încredere nici pentru politică externă și nici pentru relații economice. Dacă presa lui Putin poate ascunde sub preș uciderea a 300 de oameni, va fi foarte ușor să justifice naționalizări împotriva intereselor europene sau întreruperea exporturilor de gaze. Aceeași presă îi va putea mobiliza pe ruși să reziste unor sancțiuni pe termen scurt.
Însă apatia a cuprins aproape toate membrele UE. Dintre țările din vestul Europei doar Suedia și Luxemburg au avut în trecut poziții tranșante la acțiunile Federației Ruse, cărora mai nou li s-a adăugat Finlanda. Dintre membrele UE din estul Europei doar Țările baltice, Polonia și România sunt vocale împotriva Rusiei. Nu e o coincidență că mare parte dintre aceste state sunt și țările europene cu frontiere cu Rusia sau Ucraina. Dincolo de țările care simt o amenințare directă ca urmare a conflictului din Ucraina aproape că nu există apeluri la o dezbatere privind rolul UE în conflictul ucrainean. Un indicator este și faptul că în rubricile de politică externă ale marilor cotidiene conflictul israelo-palestinian ocupă mult mai mult spațiu decât știrile din Ucraina.
Ce e de făcut? (ar întreba Cernisevski)În primul rând e nevoie de un duș rece. Experiența statelor din vecinătatea estică ne arată că Federația Rusă folosește de multă vreme un dublu limbaj: în privat diplomații dau asigurări de normalitate și neagă vehement declarațiile publice, însă acțiunile promise întârzie sau nu sunt îndeplinite niciodată. În paralel cu promisiunile diplomației, discursul public crește în agresivitate și promovează reușitele împotriva europenilor. Din acest dublu limbaj, unii văd agresivitatea, însă cei mai mulți cred în limbajul împăciuitor. Nici una dintre acțiunile recente ale Federației Ruse nu poate motiva optimismul sau inactivitatea generalizată a Uniunii. Semnalul de trezire trebuie să vină din partea capitalelor din vestul Europei. Fără sprijinul acestora, micile țări din centrul și estul Europei nu pot să înfrunte Rusia și problemele economice care vin la pachet cu această atitudine.
În al doilea rând sunt necesare sancțiuni dincolo de semnalele clasice pe care Uniunea Europeană le emite la adresa statelor nedemocratice. Sancțiunile pentru Federația Rusă sunt acum asemănătoare cu cele pentru Belarus, adică restricții de intrare în UE și înghețarea de fonduri pentru o serie de persoane. S-au purtat negocieri deocamdată eșuate pe așa zisele sancțiuni de "nivel trei", măsuri care pot afecta sistemul bancar rusesc. Însă sancțiunile ar trebuie să includă, acum sau mai târziu, și măsuri impuse Iranului, cum ar fi: embargo pe exporturi de arme, tehnologie militară, tehnologie pentru industria energetică, embargo pe export de bunuri și tehnologii sensibile, precum echipament de interceptare a telecomunicațiilor, interdicții în furnizarea de servicii industriilor energetice.
Vest-europenii sunt ezitanți în a impune aceste restricții și aruncă responsabilitatea de la un guvern la altul pentru răspunsurile timide la acțiunile lui Putin. Un politician francez spunea recent că asistăm la o dezbatere de fațadă dusă de politicieni ipocriți. Toate țările vest-europene și chiar și multe est-europene au interese majore legate de Federația Rusă, pe care nu vor să le sacrifice. Nici Statele Unite nu au impus sancțiuni economice ci s-au limitat la acțiuni împotriva persoanelor din anturajul lui Putin și măsuri legate de accesul la piața de armament americană.
În plan politic, Uniunea Europeană trebuie să sprijine Ucraina pentru a-și securiza frontierele. În prezent armata ucraineană luptă pentru a-i îndepărta pe rebeli de frontiere și pentru a împiedica accesul armelor dinspre Rusia. Uniunea Europeană are tot interesul în a securiza frontiera ucraineană, dincolo de conflictul ruso-ucrainean. Pe unde pătrund arme, pătrund și droguri și rețele criminale care se îndreaptă către Uniunea Europeană. O opțiune este o misiune de monitorizare a frontierelor așa cum este cea din Georgia, pentru a completa sau înlocui actuala misiune de monitorizare a OSCE în Ucraina. În comparație cu misiunea de 100 de monitori OSCE din Ucraina, EUMM din Georgia are 200 de monitori care acoperă frontierele cu Abkhazia și Osetia, o zonă mult mai mică decât estul Ucrainei. Mica echipă a OSCE din Ucraina a fost ținta răpirilor și își desfășoară cu greu activitatea în estul Ucrainei, unde inițial i s-a refuzat accesul la epava MH17. Ucraina a cerut încă din martie 2014 o misiune de monitorizare a frontierelor, fără succes însă. Uniunea Europeană asistă deja autoritățile ucrainiene în securizarea frontierelor cu Transnistria. O asemenea inițiativă ar trebui să vină din partea României și Poloniei, vecinii Ucrainei. Ambele țări sunt și principali contribuitori în termen de personal în EUMM.
Statele europene care sunt îngrijorate de politica rusească trebuie să-și unească forțele și să sprijine Ucraina. Un mecanism de sprijin militar poate fi conceptul de Grup de luptă al Uniunii Europene - EU Battlegroup. Ucraina este membră a grupului sudic, din care face parte și România – HELBROC. Grupurile de luptă sunt coaliții de state care formează un batalion de reacție rapidă în afara Uniunii Europene, respectând Capitolul 7 din Carta ONU – de exemplu pentru o intervenție în Republica Centraficană. Din cauza a numeroase neînțelegeri între statele membre privind colaborarea militară, în prezent Grupurile de luptă au o activitate minimă, de colaborare și stagii de formare între forțele armate ale Statelor Membre.
Însă contextul actual poate favoriza formarea unui Grup de luptă format din România, Polonia, Țările baltice, Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Suedia și Finlanda. Acest Grup ar putea avea mandat pentru a interveni, la cererea statelor membre, în cazul unor noi tentative de destabilizare a Ucrainei sau Republicii Moldova (fără a acționa în Transnistria).
Jocul lui Putin și apatia țărilor care nu se simt direct afectate de politica rusească ar trebui să provoace mai multe întrebări în țările la frontieră cu Rusia sau Ucraina. Aceste state au realizat de multă vreme că trebuie să privească înspre Uniunea Europeană pentru dezvoltare economică și spre NATO (deci SUA) pentru apărare. Însă în prezent este nevoie de o strategie comună pentru a împiedica consolidarea puterii rebelilor pro-ruși în estul Ucrainei și pe viitor pentru a împiedica asemenea tentative de destabilizare a vecinătății lor. De ce nu, o nouă alianță militară cu scopul de a proteja integritatea teritorială a Ucrainei și Republicii Moldova ar putea reuni țările de la frontiera Federației Ruse, în care România ar avea un rol foarte important.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect