Alegeți o limbă
14 candidaţi. Pentru un scrutin care pare să conteze mai mult ca niciodată. Nu doar pentru că, în 25 de ani, aud în premieră vorbindu-se despre lupta împotriva corupţiei de dimineaţă până seara, şi până şi dinspre primul ministru, Victor Ponta, ci pentru că a venit timpul "generaţiei care trebuie să treacă". Nu ştiu câţi îşi mai aduc aminte de primele luni ale post-revoluţiei din decembrie 1989. Dar pentru cei care nu erau foarte copii atunci este simptomatică o amintire: pe când discutam, studenţi fiind, la Universitatea din Braşov, despre ce va urma, discuţii până în zori, ne spuneam mereu, auzeam mereu o frază care ne umplea de lehamite pe toţi. "E nevoie să treacă o generaţie".
Ei bine, părea pe atunci că acea generaţie nu o să mai treacă. Ne-am continuat seriile revoluţionare jucând bridge, citind Fraţii Karamazov, visând la monarhie şi sperând că se va schimba ceva prin ţară cât vom fi în viaţă.
Au trecut douăzeci de ani de când am terminat facultatea, generaţia mea nu mai e prin ţară. A emigrat, în majoritate. Noi nu am avut întâlniri de cinci, zece, sau ce ştiu eu ani de regăsire, şi profesorii noştri au murit pe capete: s-au dus şi Gheorghe Crăciun, şi Andrei Bodiu, şi Alexandru Muşina, "mă tem", îmi mărturisea Mircea Cărtărescu la Alba Iulia, la festivalul Dilema Veche, "că generaţia noastră este blestemată".
Nu am spus nimic, dar şi eu mă tem.
Timpul a trecut peste noi, pe lângă noi, prin noi, ne-a rostogolit prin praful istoriei, istorii neînţelese şi neasimilate (à la Tony Judt), au trecut 25 de ani şi România pare că nu a evoluat cu nimic. Vorbim tot despre corupţie, majoritatea românilor regretă epoca de aur, Securitatea este tot printre noi iar Timişoara tot visează la legea lustraţiei.
Mircea, îmi vine să-i strig acum, nu suntem generaţia blestemată, ci generaţia care a trăit degeaba.
Cred însă că toamna acesta România va avea parte de o ...deschidere. De o interesantă aliniere astrală. 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, dintre care două femei - Monica Macovei, Elena Udrea - şi un non-ortodox, candidatul protestant Klaus Johannis. Le dau numele, lor şi nu celorlalţi, pentru că, deşi nu vi se pare evident, această structură de candidaţi este prin ea însăşi o şanşă. Şi un semn.
Societatea românească a evoluat, moravurile s-au schimbat, peştele este în continuare putred la cap, dar restul trupului a dobândit maturitatea necesară vindecării. Simbolic vorbind, toamna aceasta este o şansă unică de a ieşi din homeostazie.
Mai mult, una dintre campanii se desfăşoară în timpi moderni, pe reţelele sociale. Cea a Monicăi Macovei, fost ministru al Justiţiei, fost consilier anticorupţie al guvernului Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM). Una dintre campanii se desfăşoară pe baza voluntariatului celor care o plac/admiră/susţin, cea a doamnei Macovei ("Voluntariat ptr MONICA MACOVEI.Toată campania ei se bazează pe voluntari. FĂRĂ BANI MURDARI si lansări faronice! După alegeri, totul se "decontează" din buzunarele noastre!", scrie jurnalista Ondine Gherghuţ pe pagina ei Facebook).
Sincer, cred că toamna va fi regală. Depinde doar de noi, dacă, prin prezenţa la vot, o dată în viaţă, acum, vom avea sentimentul de a ne fi decis singuri soarta. Oricare ar fi ea.
