Alegeți o limbă
Cu câteva zile în urmă, Presseurop a organizat cu sprijinul AJE France la CAPE(Centre d'Accueil de la Presse Etrangère), în Paris, o dezbatere cu tema "Are Moldova un viitor în UE?" Invitat, Primul ministru al Moldovei, Vlad Filat, cel care, la cei 42 de ani ai săi, jurist dar şi unul dintre primii autori de blog din Moldova, este în acest post de aproape doi ani şi reuşeşte să păstreze coeziune acolo unde întreaga Europă vede o situaţie similară Belgiei. Doi ani, în 7 aprilie, de interimat prezidenţial.
Moldova, starea lucrurilor. Astăzi, mai mult ca niciodată, Moldova priveşte spre Europa dar nu are de oferit decât un al doilea preşedinte interimar...
În urma alegerilor din 21 iulie 2009 a fost instaurată o guvernare democratică, de către o coaliţie de dreapta al cărei nume vorbeşte de la sine despre obiectivele sale, Alianţa pentru Integrare Europeană. Imediat după instalarea la guvernare am avut de gerat criza economică care a lovit şi Moldova, dar şi relaţiile cu vecinii noştri. Am reuşit să restabilim starea economică, am recuperat căderea economică din 2009, am instaurat relaţii foarte bune cu vecinii, partenerii noştrii şi cu Uniunea Europeană.
Au fost lansate şi efectuate şase runde de negocieri cu partenerii noştri europeni, în vederea acordului de asociere, regimul de liberare a vizelor, comerţul liber, sunt cuprinse şi ele în acest acord de asociere. La începutul acestui an am primit planul de implementare a liberalizării regimului de vize, sperăm ca foarte curând Comisia Europeană să primească acordul statelor pentru a putea semna acordul de comerţ liber. Toate acestea sunt în termenele stabilite, asta pentru că noi ne luăm foarte în serios angajamentele. Sigur, nu trebuie să omitem o situaţie delicată pentru Moldova, politica internă; după alegerile din iulie 2009 ne-au lipsit 8 mandate necesare alegerii preşedintelui, după cele din noiembrie 2009, ne-au lipsit 2. Încercarea de a modifica constituţia a eşuat din păcate. Comuniştii rămân ferm pe poziţie, nu doresc să contribuie la rezolvarea situaţiei politice. Având în vedere că în data de 5 iunie vor avea loc alegerile locale, după aceste alegeri politicienii vor reveni la normalitate vor aborda deciziile mai raţional nu prin prisma intereselor de partid. Şi vom reuşi să găsim o soluţie pentru alegerea preşedintelui.
Newsletter în limba română
Sunteţi în vizită oficială în Franţa, între 12-14 aprilie. O ocazie de a căuta un aliat francofon?
Integrarea europeană constituie prioritatea politicii noastre de guvernare. Din acest punct de vedere vizita din Franţa este foarte importantă. Având în vedere moştenirea noastră lingvistică dar şi rolul jucat de Franţa în construcţia europeană este vital să avem sprijinul Franţei. Republica Moldova este o insulă a latinităţii în spaţiul ex-sovietic, mai mult de jumătate din elevii din Moldova studiază limba franceză, suntem membri ai Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Circa 1200 de moldoveni îşi fac studiile în universităţile din Franţa, studii performante. Sperăm ca Republica Moldova să fie în continuare sprijinită de Republica Franceză în realizarea obiectivelor sale, să fim cât mai aproape de Uniunea Europeană, de fapt să fim în Uniunea Europeană.
Când credeţi că va interveni exact adeziunea la UE? Dacă nu veţi intra imediat, adeziunea României la Schengen va reprezenta o problemă?
Aderarea Moldovei la UE va avea loc atunci când Moldova va fi pregătită să facă parte din familia europeană. Ceea ce ce înseamnaă instituţiile necesare, nivelul de viaţă adecvat. Pentru noi este important la ora actuală să obţinem perspectiva clară a aderării, ceea ce este un argument puternic atât pentru reformele pe care le pregătim, interne, cât şi pentru procesul de integrare al ţării. La ora actuală nu putem spune că există vreo ţară opusă aderării noastre. Avem un sprijin fără precedent din partea statelor membre. Toate cele realizate până în prezent au fost fie cu acordul fie cu ajutorul statelor membre.
Eu nu cred că trebuie să privim intrarea României în spaţiul Schengen ca pe o problemă. Noi ne-am angajat să securizăm frontiera chiar înainte de intrarea Moldovei în spaţiul Schengen. Deja am introdus, fără să ne ceară nimeni, măsuri de securitate, paşapoartele biometrice, de la 1 ianuarie 2011. Noi nu dorim să creăm probleme UE, noi dorim să fim o ţară care aduce stabilitate, echilibru în UE.
Ce poate face concret Franţa pentru Moldova?
Franţa a fost mereu lângă noi, dorim să rămână lângă noi. Înţelegem că situaţia din Sud crează un şir de emoţii şi de revizuiri în politica de vecinătate. Noi însă insistăm asupra faptului că politica de vecinătate nu trebuie privită prin prisma geografică. Considerăm că acordarea de mai multă asistenţă pentru mai mult efort este un principiu care poate aducemai multă performanţă în această politică.
În cadrul partenariatului estic Moldova a demonstrat că obiectivele propuse pot fi realizate. În cadrul summit-ului acestui partenariat din Polonia sperăm că vom avea o evaluare amplă a eforturilor noastre.
Premierul polonez Donald Tusk la Chişinău v-a sugerat depunerea cererii de adeziune a Moldovei la UE, în timpul preşedinţiei poloneze a UE, în al doilea semestru al anului...
Angajamentul asumat de Polonia de a sprijini Moldova în procesul de integrare europeană sper să ne ofere posibilitatea de a avansa în timpul preşedinţiei poloneze. Şi dacă vom atinge performanţa necesară în această perioadă pentru a aplica, sigur vom face acest lucru.
Veţi rămâne în istoria Moldovei ca fiind acel prim ministru care a avur curajul de a ridica sârma ghimpată de peste Prut. Cum s-au schimbat relaţiile cu România în urma acestui gest? Şi în ce condiţii aţi intra în contact direct cu aşa zisul guvern de la Tiraspol?
Nu cred că scoaterea sârmei ghimpate de la frontiera cu UE a fost un act de curaj, ci un act normal, necesar. Timp de 63 de ani cetăţenii Republicii Moldova au privit Europa de după acest gard. Relaţia noastră cu România a devenit una firească, la ora actuală nu avem restanţe în relaţiile noastre bilaterale, toate problemele care au putut exista au fost rezolvate. Vom lansa alte proiecte.
Transnistria... este evident, acest conflict va fi rezolvat pe cale paşnică, cu implicarea ambelor părţi. Componenta comunicare va trebui asociată componentei negociere. Ne place sau nu ne place, partea transnistreană este şi ea implicată în acest proces. A guverna nu înseamnă mereu a lua deciziile care ne convin, ci şi asumarea unor decizii mai complicate, care nu ne plac. Mie nu mi-a făcut plăcere să merg la Tiraspol trecând prin aşa zisele puncte de frontieră. Însă am folosit acest prilej de două ori pentru a merge la meciuri de fotbal şi a discuta. A discuta nu pentru a rezolva totul, ci de a rezolva probleme utile vieţii de zi cu zi: reluarea circulaţiei trenurilor spre Odesa, care trec prin Transnistria, reluarea trenurilor de marfă, rezolvarea acestei situaţii absurde care fac ca atunci când dai un telefon dincolo de Prut să fi obligat să faci tot felul de prefixe internaţionale, să treci prin alte ţări. Pe 15 mai va începe însă Cupa Premierului Republicii Moldova, de hochei, la Tiraspol. Deci se poate...
