“Permiteţi-ne să vi-l prezentăm pe Gerhard II”, se amuză Financial Times Deutschland. Pentru cotidianul economic german, anunţul făcut de preşedintele francez despre planul de austeritate şi de reforme sociale până în 2014 aminteşte mult de faimoasa “Agenda 2010”, lansată în 2003 de fostul cancelar german Gerhard Schröder. “Hollande doreşte să fie Schröder”, rezumă ziarul pe prima pagină.
La Paris, Les Echoscrede că această comparaţie este flatantă pentru preşedintele francez:
să compari agenda 2014 improvizată de preşedintele francez cu Agenda 2010 care a fost implementată - cu succes - de fostul cancelar Gerhard Schröder este o aproximare extrem de amabilă. [...] Lansată în 2003 cu 3.7 la sută deficit public, Agenda 2010 participa la o strategie gândită de creştere pe termen lung. Tipic germană, ea miza, pentru a trece de şocurile - fie ele şi conjuncturale - asupra reformei structurilor economice şi societale. [...] Nu era vorba de austeritate pentru austeritate, ci de austeritate pentru competitivitate. Din discursul lui Hollande nu reiese nimic similar.
Newsletter în limba română
Frankfurter Allgemeine Zeitung, salutând “preşedintele care calmează”, remarcă faptul că excepţia franceză şi-a trăit vremea:
ar fi urgent ca preşedintele să explice compatrioţilor săi de ce Franţa nu poate fi o excepţie în zona euro şi de ce şi ea trebuie să se conformeze unor reguli bugetare stricte. Nu este deloc suficient să reiei cuvântul “agenda” de pe buzele fostului cancelar Schröder pentru a deveni un reformator social-democrat. Până acum, Hollande te face să te gândeşti la Clémenceau, care făcea mişto de “Franţa, o ţară extrem de fertilă: plantezi funcţionari şi de peste tot apar impozite”.
Financial Times Deutschland aminteşte faptul că acest cuvânt “agenda” implică mai mult decât un plan de reforme şi că cere şi o anumită tenacitate politică: “Hollande [trebuie] - ca şi cancelarul la epoca respectivă - să se lanseze, cu riscul de a-şi supăra alegătorii”.
Le Monde, în ceea ce-l priveşte, se face ecoul curajului indispensabil al celui care trebuie să reformeze:
Schröder forţase ţara să accepte măsuri nepopulare. Decisese, personal. A plătit un preţ politic. La trei ani de la lansarea “Agendei” sale, a fost sancţionat la urne [în folosul Angelei Merkel].
Cotidianul francez conchide avertizând:
redresarea competitivităţii franceze trece prin reforme profunde. [François Hollande] le-a schiţat. Tot el trebuie să le clarifice şi să le implementeze. Cu fermitate. Nu pentru că aşa vrea Schröder.